Back

Ministerul Justiţiei - MJ, Ministerul Sănătăţii - MS

Ordinul nr. 429/2012 privind asigurarea asistenţei medicale persoanelor private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

În vigoare de la 21.02.2012

Te interesează forma portabilă a documentului? O poți cumpăra online în varianta PDF sau Kindle!

Preț: 10,96 Lei cu TVA

Cumpără document în formă actualizată

Nr. 429/125

Ministerul Justiţiei

Ministerul Sănătăţii

Având în vedere prevederile art. 50-52 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 23 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.897/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003 şi ale Ordinului ministrului sănătăţii nr. 386/2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, precum şi ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei şi ministrul sănătăţii emit următorul ordin:

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1.

(1) În sensul prezentului ordin, sintagmele de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) persoană privată de libertate - persoana aflată în executarea unei pedepse privative de libertate, a unei măsuri educative de internare într-un centru de reeducare sau în arest preventiv;

b) intervenţie medicală - orice examinare, tratament medical în scop preventiv, terapeutic sau de reabilitare;

c) asistenţă medicală - aplicarea tuturor măsurilor profilactice, curative şi recuperatorii pentru asigurarea stării de sănătate;

d) asistenţă medicală primară - furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de prim contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relaţii continue cu pacienţii, în prezenţa bolii sau în absenţa acesteia;

e) asistenţă medicală de urgenţă - totalitatea serviciilor medicale acordate în condiţii critice care pun în pericol viaţa pacientului;

f) asistenţă medicală de specialitate - furnizarea de servicii medicale clinice şi paraclinice în regim ambulatoriu şi servicii de medicină dentară.

Art. 2.

Persoanele private de libertate sunt asigurate cu plata contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate de la bugetul de stat prin sume cu destinaţie specială, prin bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 3.

(1) Dreptul la asistenţă medicală al persoanelor private de libertate este garantat.

(2) Persoanele private de libertate beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală şi de medicamente.

(3) Serviciile de asistenţă medicală şi medicamentele sunt asigurate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, din fondurile unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare, aprobate cu această destinaţie, şi din alte surse, potrivit legii.

Art. 4.

De asigurarea stării de sănătate a persoanelor private de libertate sunt responsabile administraţia penitenciară şi structurile sanitare publice, în condiţiile legii.

Art. 5.

Pentru asigurarea asistenţei medicale persoanelor private de libertate, în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor funcţionează o reţea sanitară, care cuprinde: cabinete de medicină primară, cabinete de medicină dentară, infirmerii, cabinete de specialitate, penitenciare-spital şi mijloace de transport medical.

Art. 6.

Cabinetele medicale, infirmeriile şi penitenciarelespital funcţionează şi se dotează potrivit normelor în vigoare ale Ministerului Sănătăţii şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 7.

(1) Reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este încadrată cu personal calificat, respectiv medici, farmacişti, biologi, biochimişti, psihologi, personal medico-sanitar cu studii superioare sau medii, personal sanitar auxiliar, personal de deservire, potrivit normelor Ministerului Sănătăţii şi ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(2) Asistenţa medicală din reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se acordă cu respectarea standardelor terapeutice stabilite prin ghiduri de practică în specialitatea respectivă, aprobate la nivel naţional prin ordin al ministrului sănătăţii şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau, în lipsa acestora, a standardelor recunoscute de comunitatea medicală a specialităţii respective.

CAPITOLUL II Asistenţa medicală

SECŢIUNEA 1 Organizarea activităţii de asistenţă medicală primară

Art. 8.

(1) Asistenţa medicală primară pentru persoanele private de libertate se asigură în cabinete organizate în acest scop la nivelul fiecărei unităţi penitenciare.

(2) Personalul medico-sanitar se subordonează mediculuişef, care la rândul său se subordonează directorului unităţii penitenciare.

(3) Îndrumarea metodologică a cabinetelor medicale din unităţile penitenciare se realizează de către penitenciarul-spital coordonator şi Direcţia medicală din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(4) Programul de activitate al personalului medical din unităţile penitenciare este întocmit de către medicul-şef şi avizat de către directorul unităţii.

(5) Programul de lucru al medicilor este de 7 ore/zi, în zilele lucrătoare.

(6) În penitenciarele unde îşi desfăşoară activitatea cel puţin 2 medici, asistenţa medicală poate fi asigurată în program alternativ, dimineaţa şi după-amiaza.

(7) Numărul de asistenţi medicali angajaţi şi programul acestora vor fi prevăzute astfel încât să poată fi asigurată asistenţa medicală permanentă.

Art. 9.

Personalul cabinetului medical îndeplineşte, potrivit competenţei, următoarele atribuţii:

a) acordă asistenţă medicală de urgenţă în caz de boală sau accident;

b) acordă asistenţă medicală generală, profilactică şi curativă;

c) asigură controlul medical la primire, transfer şi liberare din penitenciar;

d) asigură controlul medical periodic conform legislaţiei în vigoare;

e) urmăreşte evoluţia stării de sănătate a persoanelor private de libertate şi aplică măsurile terapeutice necesare;

f) aplică măsuri de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile conform legislaţiei sanitare în vigoare;

g) acordă îngrijiri medicale în infirmerie cazurilor de îmbolnăvire care necesită supraveghere medicală permanentă şi care nu impun internarea în spital;

h) recomandă internarea în unităţi spitaliceşti, în situaţia în care nu are posibilităţi de diagnostic şi tratament, precum şi în caz de boli transmisibile pentru care internarea este obligatorie;

i) stabileşte necesarul de medicamente şi materiale sanitare pentru buna desfăşurare a activităţii medicale;

j) urmăreşte respectarea strictă a normelor de igienă în toate sectoarele unităţii şi la locurile de muncă, înştiinţându-l pe conducătorul unităţii penitenciare cu privire la eventualele disfuncţionalităţi;

k) desfăşoară activităţi de educaţie pentru sănătate în vederea însuşirii de către persoanele private de libertate a cunoştinţelor necesare cu privire la igiena individuală şi colectivă, igiena mediului, prevenirea îmbolnăvirilor şi pentru formarea deprinderilor igienice.

Art. 10.

Personalul medical are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru întocmirea:

a) documentaţiei medicale necesare prezentării persoanelor private de libertate la comisia de expertiză a capacităţii de muncă sau pentru revizuirea unei decizii a acestei comisii;

b) documentaţiei medicale necesare prezentării la comisia de evaluare a persoanelor cu handicap în vederea încadrării într-o categorie de persoane cu handicap sau reevaluării gradului de handicap;

c) referatelor medicale, la solicitarea organelor abilitate sau în urma cererii formulate de persoanele private de libertate.

SECŢIUNEA a 2-a Măsuri la primirea în penitenciar şi pe perioada de observarecarantinare

Art. 11.

(1) La primirea într-o unitate penitenciară persoanele private de libertate nou-intrate, venite prin transfer, reprimite de la organele de cercetare penală, din întreruperea executării pedepsei, după evadare sau la prezentarea din învoire sunt supuse următoarelor măsuri:

a) efectuarea unui examen clinic general, cu scopul depistării semnelor evidente de agresiune, adicţii, tulburări psihice, risc de suicid, depistării bolilor infectocontagioase şi parazitare care impun izolare de colectivitate până la vindecare sau internare într-o unitate spitalicească de profil şi cunoaşterii antecedentelor patologice şi afecţiunilor cronice care impun instituirea deîndată a unei terapii medicamentoase adecvate şi regim alimentar;

b) aplicarea măsurilor igienico-sanitare adaptate fiecărui caz;

c) efectuarea îmbăierii;

d) îmbrăcarea cu ţinută civilă curată, personală sau asigurată de către administraţia unităţii de deţinere, precum şi dotarea cu obiecte de toaletă individuală.

(2) Examinarea medicală va fi consemnată în fişa medicală şi în Registrul de consultaţii punct primire deţinuţi.

Art. 12.

(1) În situaţia prezentării pentru primirea în unitate a unei persoane private de libertate bolnave, care necesită internare în spital sau examinări medicale suplimentare, medicul recomandă internarea/consultul medical într-un penitenciarspital sau, după caz, în spitalul cel mai apropiat din reţeaua Ministerului Sănătăţii ori a altor ministere cu reţea sanitară proprie, consemnând recomandarea în fişa medicală şi în Registrul de consultaţii punct primire deţinuţi.

(2) Internarea/Consultul medical în cazul unei persoane private de libertate condamnate se va realiza de către administraţia penitenciară.

(3) Internarea/Consultul medical în cazul unei persoane private de libertate arestată preventiv, aflată în cursul judecăţii, se va realiza de către organele de poliţie care au asigurat prezentarea.

Art. 13.

(1) Persoanele private de libertate nou-intrate sau venite din întreruperea executării pedepsei sunt cazate separat de celelalte persoane, în secţia pentru observare-carantinare, în vederea realizării supravegherii clinice şi epidemiologice de 21 de zile, respectându-se următoarele reguli igienico-sanitare:

a) servirea mesei, spălarea şi depozitarea veselei se asigură separat;

b) îmbăierea, schimbarea lenjeriei de corp şi a cazarmamentului, precum şi spălarea acestora se efectuează separat;

c) respectarea, pe cât posibil, a cazării corespunzător tranşelor de depunere sau pe intervale de timp cât mai mici între primul şi ultimul intrat (maximum 7 zile).

(2) În perioada de supraveghere clinică şi epidemiologică, personalul medico-sanitar supraveghează starea de sănătate a persoanelor private de libertate, modul în care se respectă regulile de igienă individuală şi colectivă şi desfăşoară activităţi de educaţie pentru sănătate.

Art. 14.

(1) În termen de maximum 72 de ore de la primire se efectuează examinarea medicală la depunere. Aceasta constă în: anamneză, examinare clinică şi stabilirea diagnosticului clinic la depunere.

(2) Examinarea medicală se consemnează în registrul de consultaţii şi în fişa medicală.

(3) Cu aceeaşi ocazie se efectuează prima doză a vaccinării cu anatoxină tetanică în schema accelerată, având în vedere antecedentele vaccinale necunoscute, pentru cazurile care nu au contraindicaţii şi se recoltează sânge pentru examen VDRL.

(4) Pe perioada de supraveghere clinică şi epidemiologică, pentru a veni în sprijinul stabilirii stării de sănătate a persoanei private de libertate se pot efectua:

a) un set minim de examinări paraclinice de laborator (hemoleucogramă, examen sumar de urină, glicemie, TGO, TGP etc.);

b) electrocardiogramă;

c) examene de specialitate suplimentare.

(5) Este obligatorie efectuarea unui examen pneumoftiziologic la pacienţii cu semne clinice care ridică suspiciunea unei tuberculoze pulmonare (tuse, scădere ponderală, transpiraţii, febră, astenie, durere toracică) sau la cei cu tuberculoză în antecedente.

Art. 15.

La sfârşitul perioadei de supraveghere clinică şi epidemiologică, pe baza examinărilor clinice şi a investigaţiilor paraclinice, se stabilesc starea de sănătate şi capacitatea de a presta muncă ale persoanei private de libertate şi se înscriu datele în fişa medicală.

SECŢIUNEA a 3-a Asistenţa medicală primară

Art. 16.

(1) Serviciile furnizate în cadrul asistenţei medicale primare sunt următoarele:

a) servicii profilactice (imunizări, monitorizarea evoluţiei sarcinii şi lăuziei, depistarea activă a riscului de îmbolnăvire pentru diverse afecţiuni la persoanele cu risc crescut şi controale medicale periodice);

b) servicii curative (pentru afecţiuni acute sau cronice);

c) servicii medicale pentru situaţii de urgenţă.

(2) Asistenţa medicală primară este acordată de medici de familie/medici de medicină generală, posesori ai Certificatului de membru al Colegiului Medicilor din România, avizat anual, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia în vigoare.

PARAGRAFUL 1
Servicii profilactice

Art. 17.

(1) Vaccinarea persoanelor private de libertate se efectuează cu respectarea strictă a regulilor de asepsie şi antisepsie şi, de asemenea, cu respectarea modului de administrare, a contraindicaţiilor, a modului de asociere cu alte vaccinuri, a păstrării corecte.

(2) Evidenţa vaccinărilor persoanelor private de libertate se realizează în registrul unic de vaccinări.

Art. 18.

(1) Vaccinarea cu anatoxină tetanică în schema accelerată se realizează cu 3 doze de 0,5 ml i. m. la interval de 14 zile. Revaccinarea se realizează la un an şi 5 ani cu 0,5 ml i. m.

(2) Pentru contacţii direcţi ai cazurilor de hepatită acută tip B se va face determinarea Ag HBs, iar în cazul în care rezultatul este negativ se va recomanda efectuarea vaccinării împotriva hepatitei B.

(3) Vaccinarea antigripală se realizează în sezonul preepidemic, în perioada 1 octombrie-31 decembrie, în special pentru persoanele private de libertate care lucrează în sectoarele cu risc epidemiologic şi pentru cei cu vârsta mai mare de 65 de ani sau cu afecţiuni cronice cardiovasculare, pulmonare, metabolice, renale sau cu imunosupresie. Pentru a primi vaccin antigripal din fondurile Ministerului Sănătăţii, catagrafia cu persoanele eligibile la vaccinarea antigripală, întocmită de unităţile penitenciare, este transmisă în timp util autorităţilor de sănătate publică teritoriale, pentru a fi inclusă în propriile catagrafii, serviciile de inoculare urmând să fie asigurate de către personalul medical din unităţile penitenciare. Serviciile de inoculare a vaccinului antigripal pot fi raportate în sistemul de asigurări sociale de sănătate numai în condiţiile în care acestea sunt recomandate şi reglementate de Ministerul Sănătăţii ca acţiuni de sănătate publică.

(4) Vaccinarea în focare sau alte situaţii epidemiologice cu risc se realizează la indicaţia medicilor epidemiologi, în conformitate cu indicaţiile Ministerului Sănătăţii.

(5) Alte vaccinări se realizează în campaniile organizate de Ministerul Sănătăţii.

se încarcă...