Back

Parlamentul României

Legea zootehniei nr. 72/2002

Textul acestei forme gratuite este cel publicat în M.Of. al României și nu include modificările ulterioare.

În vigoare de la 31.01.2002

Atentie! Documentul este disponibil și în forma actualizată la zi conform ultimei modificări din data de 01.02.2014!

Te interesează forma actualizată la zi a documentului? O poți cumpăra online în varianta PDF sau Kindle!

Preț: 16,44 Lei cu TVA

Cumpără document în formă actualizată

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. -

Zootehnia este o ramură importantă a agriculturii, care implică activitatea de creştere, nutriţie, ameliorare, reproducţie şi protecţia animalelor.

Art. 2. -

Prezenta lege reglementează desfăşurarea de către crescătorii de animale a activităţilor enumerate la art. 1, pentru animalele din următoarele specii: taurine, bubaline, cabaline, ovine, caprine, porcine, iepuri, animale de blană, canide, feline, păsări, peşti, albine şi viermi de mătase.

Art. 3. -

Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor elaborează şi promovează politici privind creşterea şi ameliorarea animalelor, coordonează întreaga activitate din domeniu, iar împreună cu organele administraţiei publice locale sprijină asociaţiile profesionale ale crescătorilor de animale.

Art. 4. -

În înţelesul prezentei legi, crescătorii de animale sunt persoanele fizice şi juridice care deţin în proprietate speciile de animale prevăzute la art. 2, înscrise în Registrul de evidenţă agricolă.

CAPITOLUL II Creşterea şi exploatarea animalelor

Art. 5. -

(1) Creşterea şi exploatarea animalelor este activitatea desfăşurată de crescătorii de animale, indiferent de statutul juridic al acestora, în scopul obţinerii de produşi şi produse animaliere.

(2) Activitatea de creştere a animalelor se realizează în exploataţii zootehnice, asociaţii şi crescătorii individuale.

(3) În alegerea sistemelor de creştere şi a tehnologiilor de exploatare crescătorii de animale sunt obligaţi să prevină poluarea, deteriorarea mediului ambiant şi să respecte regulile de protecţie a animalelor, precum şi măsurile de apărare a sănătăţii acestora.

Art. 6. -

Asociaţiile profesionale ale crescătorilor de animale care fac dovada reprezentării la nivel naţional, pe principiul piramidal, a majorităţii crescătorilor pentru care a fost constituită asociaţia sunt recunoscute de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor ca parteneri în elaborarea politicilor, strategiilor, a programelor de creştere şi a politicilor pe produs.

Art. 7. -

Patrimoniul zootehnic al crescătorilor de animale este constituit din efectivele de animale menţionate la art. 2, împreună cu construcţiile aferente.

Art. 8. -

(1) Construcţiile zootehnice aflate în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, care se pretează la creşterea animalelor şi păsărilor şi sunt neutilizate în acest scop, vor fi date în administrare asociaţiilor crescătorilor de animale, persoanelor fizice sau juridice, care vor să desfăşoare activităţi zootehnice.

(2) Terenurile de sub construcţii şi cele de incintă vor fi date în administrare, fără plată, pe perioada desfăşurării activităţii.

(3) Consiliile locale vor aproba atribuirea de teren cu destinaţie agricolă, din rezervă, pentru asigurarea necesarului de furaje crescătorilor de animale care populează spaţiile prevăzute la alin. (1).

(4) La concesionarea terenurilor cu destinaţie agricolă de la Agenţia Domeniilor Statului, în scopul producerii furajelor, crescătorii de animale au prioritate.

Art. 9. -

În scopul evidenţierii statistice, al apărării sănătăţii, stabilirii valorii genetice, înregistrării, deplasării, etichetării şi al valorificării efectivelor de animale este obligatorie individualizarea tuturor animalelor în termen de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 10. -

Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor împreună cu Institutul Naţional de Statistică asigură un sistem informaţional statistic privind cunoaşterea evoluţiei efectivelor de animale şi a producţiilor zootehnice şi organizează recensăminte ale animalelor domestice la toţi deţinătorii de animale.

Art. 11. -

(1) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pentru dezvoltarea producţiei animaliere, poate acorda crescătorilor de animale prime la vânzare-cumpărare, alocaţii şi avantaje fiscale pe produs, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

(2) Condiţiile de alocare a stimulentelor, cuantumul acestora şi forma de acordare se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat.

Art. 12. -

Calitatea de crescător de animale, precum şi de membru al unei asociaţii profesionale de profil dă drept de preemţiune la obţinerea de licenţe, cu sprijinul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în vederea valorificării la export a animalelor şi a produselor de origine animalieră.

CAPITOLUL III Nutriţia animalelor

Art. 13. -

(1) Nutriţia animalelor, în înţelesul prezentei legi, este o activitate zootehnică de interes major prin care se asigură conversia optimă a resurselor nutritive în produse animaliere. Resursele nutritive, denumite furaje, includ totalitatea produselor vegetale, animale, minerale şi de sinteză care, prin folosirea în hrana animalelor, asigură desfăşurarea normală a funcţiilor vitale şi valorificarea potenţialului de producţie şi reproducţie al acestora.

(2) În sensul prezentei legi, activităţile privind nutriţia animalelor se referă la:

a) producerea, recoltarea, depozitarea, conservarea, prelucrarea şi valorificarea plantelor de nutreţ;

b) fabricarea, comercializarea şi utilizarea nutreţurilor combinate, precum şi a altor preparate furajere din producţia internă sau din import, destinate nutriţiei animalelor;

c) producerea şi folosirea biopreparatelor furajere;

d) stabilirea raţiilor şi normelor de furajare în funcţie de tehnologia de creştere şi exploatare a animalelor.

Art. 14. -

Nutreţurile concentrate simple, combinate, aditivii furajeri, premixturile, substanţele energetice, substanţele minerale şi preparatele speciale trebuie să corespundă parametrilor de calitate şi salubritate stabiliţi prin norme ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei.

Art. 15. -

(1) Controlul producerii nutreţurilor combinate şi preparatelor furajere se realizează prin inspecţia oficială efectuată de către unităţi specializate şi abilitate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, care urmăresc ca producerea, importul, fabricarea, circulaţia, comercializarea şi folosirea acestora să se efectueze în conformitate cu reglementările legale privind protecţia sănătăţii oamenilor, animalelor şi a mediului.

(2) Condiţiile şi criteriile ce trebuie îndeplinite de unităţile specializate pentru a fi abilitate în controlul oficial al producerii nutreţurilor combinate şi preparatelor furajere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3) Inspecţiile se fac în toate etapele de producţie şi de manufacturare, înainte de comercializare, la import şi export şi la utilizarea produsului.

Art. 16. -

Sunt considerate furaje de natură vegetală: cerealele, leguminoasele şi plantele tehnice pentru boabe, gramineele, leguminoasele anuale şi perene, precum şi alte plante anuale destinate folosirii ca nutreţuri, masă verde, fibroase deshidratate natural şi artificial, suculente, cât şi produse care provin din producţia secundară a culturilor realizate în teren arabil şi din producţia pajiştilor naturale şi a pădurilor.

Art. 17. -

Sunt supuse regimului de exploatare stabilit prin prezenta lege următoarele categorii de terenuri:

a) pajiştile comunale care fac parte din domeniul privat al statului şi se află în administrarea consiliilor locale respective;

b) pajiştile în indiviziune care, fie prin lege, fie prin efectul actelor de proprietate sau acordul ulterior al coproprietarilor, se folosesc în comun în cadrul asociaţiilor de păşunat;

c) pajiştile situate pe orice fel de terenuri din zonele montane, inclusiv golurile alpine, sau cele situate în zone inundabile ale râurilor şi în Lunca Dunării, care nu intră în primele două categorii şi sunt folosite numai în timpul prielnic păşunatului, aparţinând domeniului public al statului;

d) pajiştile cu regim special, cu excepţia perimetrelor de protecţie ecologică, a rezervaţiilor naturale, a parcurilor naturale şi naţionale;

e) terenurile arabile şi cele provenite din pajiştile comunale destinate producerii de furaje şi seminţe de culturi furajere, inclusiv terenurile folosite pentru lucrări de îmbunătăţire a pajiştilor.

Art. 18. -

(1) Terenurile evidenţiate ca pajişti, aparţinând consiliilor locale comunale, obştilor sau unor asociaţii de crescători, se folosesc în exclusivitate pentru păşunat, fâneaţă, cultivarea plantelor de nutreţ, în vederea obţinerii de masă verde, fân sau seminţe, perdele de protecţie a pajiştilor, construcţii zoopastorale, lucrări de îmbunătăţiri funciare pentru creşterea potenţialului de producţie al pajiştilor.

(2) Administrarea pajiştilor comunale, orăşeneşti şi municipale intră în atribuţiile consiliilor locale, care vor stabili în răspunderea directă şi nemijlocită a primarilor executarea prevederilor cuprinse în amenajamentele pastorale şi în planurile anuale de exploatare a pajiştilor de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale respective. Gospodărirea acestor suprafeţe se face cu consultarea crescătorilor de animale, cu asistenţa tehnică a specialiştilor din unităţi subordonate ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Art. 19. -

(1) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin organele de specialitate, elaborează strategia de organizare şi exploatare a pajiştilor, parametrii tehnici şi metodologia recomandată deţinătorilor de terenuri agricole folosite pentru furajarea animalelor, care vor fi prevăzute în normele metodologice.

(2) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin organele de specialitate, împreună cu consiliile judeţene şi cu consiliile locale, elaborează strategia de organizare şi exploatare a pajiştilor şi prezintă, în mod distinct, reglementări stricte privind transhumanţa ovinelor, ca formă de punere în valoare a resurselor furajere montane şi alpine.

Art. 20. -

(1) Păşunile împădurite pot fi readuse în circuitul pastoral, cu aprobarea direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, pe baza unor studii de transformare şi a unor programe de îmbunătăţire şi exploatare a acestora, întocmite de unităţile de specialitate autorizate.

(2) Recoltarea masei lemnoase de pe aceste terenuri se va face cu respectarea normelor tehnice silvice de exploatare.

Art. 21. -

Terenurile evidenţiate ca păşuni, fâneţe şi păşuni împădurite pot fi schimbate cu terenuri agricole sau cu destinaţie forestieră, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.

Art. 22. -

(1) Terenurile ocupate de pajişti care, prin degradare sau poluare, şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de producţie vor fi constituite în perimetre de ameliorare de interes naţional, pe care se vor executa lucrări de repunere în valoare şi amenajare, corespunzător reglementărilor legale în vigoare, fără schimbarea proprietarului.

(2) În vederea executării lucrărilor prevăzute la alin. (1), în cadrul perimetrelor stabilite, deţinătorii de pajişti sunt obligaţi să pună la dispoziţie terenurile respective pe perioada realizării proiectelor şi să aplice prevederile acestora.

Art. 23. -

Lucrările de protecţie şi ameliorare a pajiştilor naturale se realizează din fondul de ameliorare a fondului funciar aferent sectorului agricol, aflat la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

CAPITOLUL IV Ameliorarea animalelor

Art. 24. -

(1) Ameliorarea efectivelor de animale reprezintă o activitate cu caracter prioritar în strategia dezvoltării zootehniei româneşti şi se desfăşoară de către structuri de specialitate, sub îndrumarea şi controlul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu consultarea asociaţiilor crescătorilor de animale.

(2) Zonarea în teritoriu a speciilor, raselor şi tipurilor de animale, în funcţie de condiţiile agroecologice şi de interesele social-economice, precum şi activitatea de ameliorare a acestora se realizează prin programe naţionale de ameliorare a animalelor, elaborate pe o perioadă determinată de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu sprijinul asociaţiilor profesionale ale crescătorilor de animale, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.

(3) Ameliorarea genetică a animalelor se realizează prin lucrări de selecţie şi hibridare efectuate pe baza controlului oficial al performanţelor zootehnice şi prin reproducţie dirijată.

Art. 25. -

(1) Coordonarea şi controlul activităţii de ameliorare a efectivelor de animale se fac de către Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi se realizează de instituţii şi organizaţii implicate în acest proces, după cum urmează:

a) instituţii pentru controlul oficial al performanţelor productive la animale şi evaluări genetice şi structuri teritoriale abilitate în acest scop;

b) asociaţii ale crescătorilor de animale, constituite potrivit legislaţiei în vigoare;

c) unităţi specializate de însămânţări artificiale, precum şi cele producătoare de material seminal, ferme zootehnice de elită, depozite de reproducători, acreditate şi autorizate în acest scop.

(2) Atribuţiile şi competenţele acestor structuri organizatorice trebuie să corespundă programelor naţionale de ameliorare pe specii, conform actelor normative în vigoare.

Art. 26. -

Controlul oficial al performanţelor zootehnice se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu normele şi instrucţiunile elaborate de unităţile specializate şi abilitate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Art. 27. -

Conservarea resurselor genetice constituite din populaţii de animale restrânse numeric, în pericol sau pe cale de dispariţie, se finanţează de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Art. 28. -

Pentru protejarea şi dezvoltarea patrimoniului genetic naţional din zootehnie, în concordanţă cu programele naţionale de ameliorare a efectivelor de animale, toate importurile şi exporturile de animale de reproducţie, material seminal, embrioni şi ouă de incubaţie se avizează de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Art. 29. -

Ameliorarea efectivelor de animale este o activitate de interes public şi se finanţează de la bugetul de stat, în limita sumelor prevăzute cu această destinaţie, din bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pentru următoarele acţiuni:

a) individualizarea, codificarea animalelor şi constituirea bazei de date;

b) controlul performanţelor zootehnice;

c) lucrările pentru stabilirea valorii de ameliorare.

CAPITOLUL V Reproducţia animalelor

Art. 30. -

(1) Procesul de reproducţie a animalelor este o activitate de bază în zootehnie, necesară pentru reluarea ciclurilor de producţie.

(2) Reproducţia animalelor se organizează şi se desfăşoară prin însămânţări artificiale, montă naturală şi transfer de embrioni.

(3) Crescătorii de animale sunt liberi să aleagă pentru efectivele proprii metoda de reproducţie prevăzută la alin. (2).

se încarcă...