Back

Curtea Constituţională

Decizia nr. 369/2013 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

În vigoare de la 20.11.2013

Te interesează forma portabilă a documentului? O poți cumpăra online în varianta PDF sau Kindle!

Preț: 5,45 Lei cu TVA

Cumpără document în formă actualizată
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) -h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Ioana Teodorescu în Dosarul nr. 7.644/105/2011 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 320D/2013.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

C U R T E A,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 25 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 7.644/105/2011, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) -h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Ioana Teodorescu într-o cauză având ca obiect o contestaţie la decizia de pensionare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că actul normativ criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) şi (6), referitor la condiţiile emiterii şi domeniul de reglementare al ordonanţelor de urgenţă, deoarece, în cazul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, nu poate fi vorba despre o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată, având în vedere că exista deja o metodologie de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) -h) din Legea nr. 119/2010, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 737/2010, aşa încât nu era necesară o nouă reglementare în acest sens.

Totodată, consideră că prevederile actului normativ criticat aduc atingere dreptului la pensie, scopul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 fiind acela de a diminua cuantumul pensiilor de serviciu.

În continuare, autorul excepţiei susţine că prevederile de lege criticate sunt retroactive, deoarece afectează cuantumul pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, având în vedere că dreptul la pensie s-a născut sub imperiul Legii nr. 567/2004. De asemenea, apreciază că actul normativ criticat contravine şi dreptului la un proces echitabil în toate componentele sale, şi anume respectarea principiului securităţii juridice, a egalităţii de arme şi a executării hotărârilor judecătoreşti, aşa cum este consacrat şi de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, arată că prin Legea nr. 119/2010 pensiile de serviciu au fost recalculate, însă, în urma contestaţiilor formulate, beneficiarii acestora au avut câştig de cauză. Obţinându-se soluţii irevocabile, pensiile de serviciu au fost din nou diminuate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 - accesoriu al Legii nr. 119/2010, ceea ce, în opinia autorului excepţiei, aduce atingere securităţii juridice.

În fine, arată că prin această ordonanţă de urgenţă "se aduce atingere egalităţii de arme întrucât statul, prin puterea executivă, profită de atribuţiile sale în procesele civile, adoptând acte normative de natură să influenţeze soarta litigiilor."

Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă apreciază că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 sunt constituţionale şi nu contravin normelor constituţionale invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin normelor constituţionale şi reglementărilor internaţionale invocate. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 215/2012 şi Decizia nr. 704/2012.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) -h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ordonanţă de urgenţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că actul normativ criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 115 alin. (4) privind adoptarea ordonanţelor de urgenţă în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, şi alin. (6) referitor la interdicţia afectării, printr-o ordonanţă de urgenţă, a regimului instituţiilor fundamentale ale statului, a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor prevăzute de Constituţie sau a drepturilor electorale. De asemenea, apreciază că este încălcat şi "principiul egalităţii de arme", ca garanţie fundamentală a dreptului la un proces echitabil, astfel cum este consacrat de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că reglementarea legală criticată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi din perspectiva unor critici similare.

În acest sens, este, de exemplu, Decizia nr. 214 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, Decizia nr. 215 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012, Decizia nr. 533 din 22 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 24 iulie 2012, şi Decizia nr. 704 din 5 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012, prin care Curtea a statuat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 este constituţională.

În speţă, Curtea observă că autorul excepţiei formulează atât critici de neconstituţionalitate extrinsecă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, cât şi critici de neconstituţionalitate intrinsecă.

Astfel, în ceea ce priveşte motivele de neconstituţionalitate extrinsecă, Curtea a constatat că actul normativ criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) şi (6), întrucât, avându-se în vedere iminenţa încălcării dreptului la pensie în lipsa unor măsuri adecvate, adoptarea măsurilor în cauză printr-o ordonanţă de urgenţă a fost modalitatea cea mai rapidă şi eficientă pentru a pune la adăpost drepturile constituţionale ocrotite prin art. 47 din Constituţie şi pentru a evita încălcarea lor.

Referitor la critica de neconstituţionalitate intrinsecă potrivit căreia aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 ar duce la încălcarea principiului neretroactivităţii legii, Curtea a constatat că acest act normativ afectează pensiile speciale doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Totodată, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 cuprinde dispoziţii de natură procedurală prin care statul reglementează procedura recalculării pensiilor şi modul de calcul al drepturilor de pensie, ţinând cont de specificul situaţiilor categoriilor socioprofesionale în cauză.

În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, care consacră dreptul la un proces echitabil, autorul excepţiei susţine că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 lipsesc de efect juridic hotărârile judecătoreşti pronunţate cu prilejul recalculării pensiilor în temeiul Legii nr. 119/2010. Sunt avute în vedere hotărârile judecătoreşti pronunţate în legătură cu aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) -h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, în special acelea care au avut ca efect blocarea aplicării acestui act normativ, prin anularea sa. Or, prin deciziile menţionate, Curtea a constatat că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu fac trimitere şi nici nu urmăresc anularea ori lipsirea de efect a hotărârilor judecătoreşti amintite. Acestea îşi păstrează valabilitatea cât priveşte aplicarea Legii nr. 119/2010, aşa cum a fost reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 737/2010. Actul normativ criticat instituie însă o nouă procedură administrativă de calcul al pensiei, ce trebuie văzută ca o etapă distinctă, ulterioară recalculării. Deşi au vizat, în esenţă, acelaşi obiectiv, respectiv recalcularea pensiilor de serviciu conform principiului contributivităţii, Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 sunt acte normative distincte, procedurile instituite fiind, de asemenea, separate şi succesive.

Prin urmare, Curtea a constatat că Guvernul nu a intervenit pe cale legislativă pentru lipsirea de efect a unor hotărâri judecătoreşti, ci a instituit o nouă procedură ce a urmărit stabilirea cât mai echitabilă şi justă a pensiilor persoanelor menţionate în dispoziţiile art. 1 lit. c) -h) din Legea nr. 119/2010.

De asemenea, Curtea a apreciat că nu poate fi reţinută susţinerea privind încălcarea principiului egalităţii de arme, element component al noţiunii de proces echitabil, astfel cum este definit în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dat fiind faptul că emiterea ordonanţei de urgenţă criticate nu constituie o ingerinţă a Guvernului în administrarea justiţiei, în scopul influenţării soluţiilor pronunţate în cazul unor litigii.

De altfel, un argument suplimentar în sensul convenţionalităţii măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie şi decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României, prin care s-a constatat că măsura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010, este conformă prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeaşi Convenţie, chiar dacă acest lucru a însemnat o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor. Prin decizia menţionată, Curtea de la Strasbourg a preluat, astfel, raţionamentul Curţii Constituţionale, statuând că măsura de reducere a pensiilor de serviciu este prevăzută de lege şi constituie o modalitate de a echilibra bugetul şi de a corecta diferenţele existente între sistemele de pensie, iar aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioana Teodorescu în Dosarul nr. 7.644/105/2011 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi constată că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) -h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2013.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
se încarcă...