Back

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale - ANRM

Ordinul nr. 52/2002 privind aprobarea normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului

Textul acestei forme gratuite este cel publicat în M.Of. al României și nu include modificările ulterioare.

În vigoare de la 17.04.2002 până la 27.10.2006, fiind abrogat(ă) prin Ordinul nr. 196/2006.

Atentie! Documentul este disponibil și în forma actualizată la zi conform ultimei modificări din data de 19.07.2004!

Te interesează forma actualizată la zi a documentului? O poți cumpăra online în varianta PDF sau Kindle!

Preț: 16,44 Lei cu TVA

Cumpără document în formă actualizată

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

având în vedere:

art. 8 alin. 4 din Legea petrolului nr. 134/1995;
art. 70 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului nr. 134/1995, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.265/1996, cu modificările ulterioare;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 216/2000 privind reglementarea situaţiei juridice a conductelor magistrale şi a instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor anexe, aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, aprobată şi modificată prin Legea nr. 254/2001,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 368/1999 privind reorganizarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

emite prezentul ordin.

Art. 1. -

Se aprobă normativele şi prescripţiile tehnice specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, prevăzute în anexele nr. 1-6 care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. -

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,
Maria Iuliana Stratulat

Bucureşti, 25 martie 2002.

Nr. 52.

ANEXA Nr. 1

DEFINIŢII

1. Acord petrolier - actul juridic încheiat potrivit prevederilor Legii petrolului nr. 134/1995 între autoritatea competentă - Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale - şi o persoană juridică română sau străină, în vederea realizării de operaţiuni petroliere.

2. Condensat - amestec de hidrocarburi lichide, la presiune atmosferică, rezultat din reducerea presiunii şi temperaturii gazelor provenite din zăcăminte.

3. Distanţă de protecţie - distanţa minimă care asigură accesul în vederea exploatării Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, precum şi în vederea realizării intervenţiilor la acesta; se măsoară din axul conductei de o parte şi de alta a acesteia.

4. Distanţă de siguranţă - distanţa minimă care trebuie asigurată în vederea menţinerii gradului de securitate al obiectivelor din cadrul Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului şi vecinătăţi; se măsoară din axul conductei la punctul cel mai apropiat al unei instalaţii, construcţii etc. sau ca distanţă între punctele cele mai apropiate a două instalaţii, construcţii etc.

5. Etan - fracţie lichidă, sub presiune, obţinută din procesul de deetanizare a gazelor, cuprinzând un amestec de hidrocarburi C1 - C4, predominant fiind etanul.

6. Gazolină - fracţiune petrolieră lichidă, sub presiune, cuprinzând hidrocarburi C1 - C15, rezultată din degazolinarea gazelor prin diferite procedee.

7. G.P.L. (gaz petrolier lichefiat) - etan, gazolină.

8. Sistemul naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului - cuprinde totalitatea conductelor magistrale care asigură colectarea ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului din perimetrele de exploatare şi din import şi dirijarea la unităţile de prelucrare şi la export, precum şi toate instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente acestora.

9. Titular de acord petrolier - orice persoană juridică, română sau străină, autorizată să efectueze operaţiuni petroliere în virtutea unui acord petrolier.

10. Ţiţei - lichid provenit din zăcăminte, de culoare neagră brună, cu reflexe verzui, cu miros specific, constituit dintr-un amestec foarte complex de hidrocarburi gazoase, lichide şi solide cu caracter parafinos, naftenic şi aromatic.

11. Zonă de protecţie - suprafaţă delimitată de distanţa de protecţie a conductei, pe ambele părţi, de-a lungul acesteia.

12. Zonă de siguranţă - suprafaţă delimitată de cea mai mare distanţă minimă de siguranţă a conductei, pe ambele părţi, de-a lungul acesteia.

ANEXA Nr. 2

DISTANŢA DE SIGURANŢĂ - ZONA DE SIGURANŢĂ

1. Distanţele minime de siguranţă au fost stabilite pe baza intensităţii radiaţiei termice, a zonării mediilor cu pericol de explozie, prescripţiilor tehnice în domeniu, precum şi a altor elemente impuse de lege ori considerate necesare.

2. Distanţele minime de siguranţă dintre instalaţiile tehnologice componente ale Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului şi diferite obiective industriale, administrative şi sociale învecinate acestuia sunt prevăzute în anexa nr. 5 la ordin.

Obiectivele învecinate instalaţiilor componente ale Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului se împart în:

obiective aparţinând industriei de petrol şi gaze (conducte, instalaţii tehnologice în aer liber, instalaţii cu foc deschis, facle);
obiective aparţinând Sistemului naţional de transport al energiei electrice (instalaţii, linii şi cabluri electrice);
linii de cale ferată;
drumuri;
construcţii sociale, industriale şi administrative;
centre populate şi locuinţe individuale;
unităţi militare;
poligoane de tragere şi depozite de exploziv;

balastiere în râuri;
depozite de furaje;
hidrocentrale;
termocentrale;
centrale atomoelectrice.

Obiectivele aparţinând Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului se împart în:

conducte subterane şi supraterane de ţiţei şi condensat;
conducte subterane şi supraterane de gazolină;
conducte subterane şi supraterane de etan;
staţii de pompare a ţiţeiului şi condensatului;
staţii de pompare a gazolinei;
staţii de pompare a etanului;
rampe de încărcare a ţiţeiului şi condensatului;
rampe de încărcare a gazolinei;
depozite de produse clasele III b, IV b;
depozite de produse clasele I, II, III a, IV a;
depozite de gaze lichefiate (gazolină şi etan).

3. Distanţele minime de siguranţă în interiorul şi între instalaţiile tehnologice componente ale Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului sunt prevăzute în anexa nr. 6 la ordin.

Obiectivele, instalaţiile, construcţiile şi utilităţile aparţinând Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului se împart în:

conducte de ţiţei şi condensat;

conducte de gazolină;
conducte de etan;
staţii de pompare a ţiţeiului şi condensatului;
staţii de pompare a gazolinei;
staţii de pompare a etanului;
rampă de încărcare a ţiţeiului şi condensatului;
rampă de încărcare a gazolinei;
depozite de ţiţei şi condensat;
depozite de gazolină şi etan;
rezervoare;
baterii de cazane;
încălzitoare;
coşuri de gaze;
decantoare pentru scurgeri tehnologice;
staţii de pompare de apă pentru incendiu;
rezervoare de apă pentru incendiu;
depozite de materiale solide;
depozite de ambalaje combustibile;
schimbătoare de căldură;
braune;

instalaţii de recuperare a vaporilor;
construcţii industriale şi civile, instalaţii auxiliare de diverse grade de rezistenţă la foc;
împrejmuire.

4. Distanţa cea mai mare de siguranţă pentru conductele de ţiţei şi condensat este de 250 m de o parte şi de alta a axului conductei sau de câte 250 m de fiecare parte a axelor conductelor de margine în cazul unui fascicul de conducte instalate în şanţ comun.

5. Distanţa cea mai mare de siguranţă pentru conductele de etan şi gazolină este de 500 m de o parte şi de alta a axului conductei sau de câte 500 m de fiecare parte a axelor conductelor de margine în cazul unui fascicul de conducte instalate în şanţ comun.

6. Zona de siguranţă este delimitată de distanţa de siguranţă a conductei sau fasciculului de conducte, pe ambele părţi, de-a lungul acestuia.

7. Zona de siguranţă a conductelor va fi supravegheată de operatorul de câmp al titularului de acord petrolier.

8. Pentru orice obiectiv social, industrial sau militar ce va fi amplasat în zona de siguranţă trebuie obţinut avizul titularului de acord petrolier. Acesta are obligativitatea verificării şi înregistrării distanţelor minime de siguranţă stabilite în conformitate cu anexa nr. 5 la ordin. Când apar neconcordanţe se va refuza avizul sau va fi solicitat proiectantul pentru găsirea unor măsuri suplimentare de protecţie, care vor necesita aprobarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

9. Zona de siguranţă a unei conducte va fi înscrisă în mod obligatoriu pe plăcuţele indicatoare care marchează traseul conductei şi care se vor monta în acelaşi timp cu conducta.

ANEXA Nr. 3

DISTANŢA DE PROTECŢIE - ZONA DE PROTECŢIE

1. Distanţa de protecţie este de 5 m de o parte şi de alta a axului conductei sau de câte 5 m de fiecare parte a axelor conductelor de margine în cazul unui fascicul de conducte instalate în şanţ comun.

2. Zona de protecţie este suprafaţa delimitată de distanţa de protecţie a conductei sau a fasciculului de conducte, pe ambele părţi, de-a lungul acestuia.

3. Zona de protecţie a conductelor va fi supravegheată de operatorul de câmp al titularului de acord petrolier.

În zona de protecţie sunt interzise următoarele:

efectuarea oricăror lucrări de construcţii şi montaj, chiar cu caracter provizoriu, cu excepţia celor de deservire a conductei respective;
instalarea taberelor de câmp;
montarea oricăror reţele electrice sau telefonice, cu excepţia celor de deservire a conductei respective;
plantarea culturilor cu rădăcini mai mari de 50 cm.
se încarcă...