Back

Ministerul Sănătăţii - MS

Ghidul privind profilaxia antibiotică perioperatorie din 23.12.2010

În vigoare de la 04.04.2011 până la 23.12.2013, fiind abrogat(ă) prin Ordinul nr. 1528/2013 și înlocuit(ă) de Ghidul din 13.12.2013.

Documentele din secțiunea MoF Partea I Bis sunt disponibile doar pentru abonații Lege5.

Te interesează forma completă a documentului? O poți cumpăra online în varianta PDF sau Kindle!

Preț: 43,84 Lei cu TVA

Cumpără document în formă actualizată

Recomandări Societatea Română de ATI (SRATI) 2009

Dorel Sandesc1, Petru Deutsch*, Ioana Grigoraş2, Cristina Brinzeu3, Raluca Alda Duma***, Gabriela Droc4, Dan Corneci5, Sanda Copotoiu6

___________

1 Universitatea de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" Timişoara

2 Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" Iaşi

3 Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara

4 Institutul Clinic Fundeni Bucureşti

5 Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti

6 Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş

Introducere

Infecţiile chirurgicale (IC) reprezintă o importantă problemă de sănătate publică, clasându-se pe locul 2-3 în rândul infecţiilor nosocomiale (1,2).

Conform US Center for Disease Control and Prevention (CDC), în USA se înregistrează peste 500.000 de infecţii chirurgicale anual, având o incidenţă de 2-5% în cazul operaţiilor extraabdominale curate şi de până la 20% în operaţiile intraabdominale (3). IC cresc cu 60% timpul de internare în terapie intensivă, de 5 ori riscul reinternării şi dublează riscul de mortalitate comparativ cu pacienţii operaţi care nu se infectează (4). Studiul lui Astagneau demonstrează că 38% din decesele la pacienţii chirurgicali în Franţa au fost atribuite IC (23). De asemenea impactul economic este semnificativ, fiecare IC determinând o creştere medie a costurilor între 3.800-11.000 de USD, în funcţie de tipul operaţiei chirurgicale (5). În acest context elaborarea unor ghiduri de antibioprofilaxie este deosebit de importantă, în vederea scăderii incidenţei IC, prevenirii apariţiei rezistenţei la antibiotice şi reducerii costurilor.

Antibioprofilaxia este definită ca administrarea de antibiotic înaintea contaminării bacteriene potenţiale în timpul unui gest chirurgical. Încă din 1939 Garloch şi Seeley arătă ca administrarea preoperatorie de sulfonilamide scade incidenţa infecţiilor de perete după chirurgia colorectală. Urmează o perioadă euforică de administrare de antibiotic perioperator la toate tipurile de chirurgie cu rezultate dezamăgitoare şi selectare de rezistenţă. În 1955 Altemeier elaborează principiile de antibioprofilaxie raţională.

Strategia de elaborare a ghidurilor

Acesta este un text parțial. Pentru textul integral ai nevoie de un abonament Lege5 sau poți cumpăra online întreg documentul, în format PDF și Kindle.

se încarcă...