Ministerul Sănătății - MS

Ghidul privind profilaxia antibiotică perioperatorie din 23.12.2010

În vigoare de la 04.04.2011

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

sau autentifică-te

  •  

Recomandări Societatea Română de ATI (SRATI) 2009

Dorel Sandesc1, Petru Deutsch*, Ioana Grigoraș2, Cristina Brinzeu3, Raluca Alda Duma***, Gabriela Droc4, Dan Corneci5, Sanda Copotoiu6

___________

1 Universitatea de Medicină și Farmacie "Victor Babeș" Timișoara

2 Universitatea de Medicină și Farmacie "Gr. T. Popa" Iași

3 Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara

4 Institutul Clinic Fundeni București

5 Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

6 Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu-Mureș

Introducere

Infecțiile chirurgicale (IC) reprezintă o importantă problemă de sănătate publică, clasându-se pe locul 2-3 în rândul infecțiilor nosocomiale (1,2).

Conform US Center for Disease Control and Prevention (CDC), în USA se înregistrează peste 500.000 de infecții chirurgicale anual, având o incidență de 2-5% în cazul operațiilor extraabdominale curate și de până la 20% în operațiile intraabdominale (3). IC cresc cu 60% timpul de internare în terapie intensivă, de 5 ori riscul reinternării și dublează riscul de mortalitate comparativ cu pacienții operați care nu se infectează (4). Studiul lui Astagneau demonstrează că 38% din decesele la pacienții chirurgicali în Franța au fost atribuite IC (23). De asemenea impactul economic este semnificativ, fiecare IC determinând o creștere medie a costurilor între 3.800-11.000 de USD, în funcție de tipul operației chirurgicale (5). În acest context elaborarea unor ghiduri de antibioprofilaxie este deosebit de importantă, în vederea scăderii incidenței IC, prevenirii apariției rezistenței la antibiotice și reducerii costurilor.

Antibioprofilaxia este definită ca administrarea de antibiotic înaintea contaminării bacteriene potențiale în timpul unui gest chirurgical. Încă din 1939 Garloch și Seeley arătă ca administrarea preoperatorie de sulfonilamide scade incidența infecțiilor de perete după chirurgia colorectală. Urmează o perioadă euforică de administrare de antibiotic perioperator la toate tipurile de chirurgie cu rezultate dezamăgitoare și selectare de rezistență. În 1955 Altemeier elaborează principiile de antibioprofilaxie rațională.

Strategia de elaborare a ghidurilor

Scopurile administrării profilactice de antibiotic pacienților supuși intervențiilor chirurgicale sunt:

- reducerea incidenței IC;

- utilizarea antibioticelor într-o manieră ce este obiectivată de evidențe și eficiență;

- minimalizarea efectului antibioticelor asupra florei bacteriene normale a pacienților;

- minimalizarea efectelor adverse;

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
se încarcă...