Back

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Civilă

Decizia nr. 1966/2016

În vigoare de la 19.10.2016

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă în varianta PDF sau Kindle

SURSA: scj.ro

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 11 decembrie 2015 pe rolul Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/63/2015 reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., prin S. au solicitat, în temeiul dispoziţiilor O.U.G. nr. 8/2009, aprobată prin Legea nr. 94/2014, art. I pct. 2 din Legea nr. 94/2014, art. 40 alin. (2) lit. c), art. 253, art. 266-275 C. muncii, art. 29 alin. (4) din O.U.G. nr. 80/2013, în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Finanţelor Publice. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj să acorde reclamanţilor o despăgubire echivalentă cu contravaloarea tichetelor/voucherelor de vacanţă aferente perioadei 2012-2015, în sumă de 6 salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată pentru flecare an, în cuantumul prevăzut pentru fiecare an dedus judecăţii, astfel cum a fost stabilit prin actele normative speciale, cu dobânda legală, calculată de ia data la care această obligaţie trebuia executată şi până la plata efectivă, precum şi cu aplicarea reactualizării în funcţie de devalorizarea monetară; obligarea pârâţilor Ministerul Public, în calitate de ordonator principal de credite, şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova - ordonator secundar de credite, să aloce fondurile bugetare necesare pentru plata acestor drepturi; obligarea pârâtului Ministerul Finanţelor Publice să asigure pârâtului Ministerul Public, sumele necesare acordării acestor drepturi saiariale.

Prin sentinţa nr. 1037 din 7 aprilie 2016 Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, reţinând că reclamanţii au calitatea de grefier-şef, grefier, grefier-arhivar, conducător auto, îngrijitor, în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, care se află în circumscripţia Tribunalului Dolj, ca instanţă de drept comun competentă material şi teritorial în soluţionarea cauzelor având ca obiect drepturi băneşti, cum este cauza de faţă.

Împrejurarea că reclamanţii nu funcţionează efectiv la Tribunalul Dolj nu este de natură să înlăture aplicabilitatea dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ., dispoziţii imperative, cu caracter special, în virtutea cărora reclamantul, având una din calităţile enumerate de textul legal şi care funcţionează în cadrul instanţei competente să soluţioneze cauza, este obligat să sesizeze una din instanţele de acelaşi grad din raza unei curţi de apel învecinate.

Prin sentinţa nr. 1279 din 29 iunie 2016 Tribunalul Alba, secţia l civilă, a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Dolj, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reţinând că reclamanţii nu se află în situaţia prevăzută de art. 127 C. proc. civ., neavând calitatea de judecător, procuror, asistent judiciar şi grefier la Curtea de Apel Craiova, - instanţa competenta conform art. 269 C. muncii coroborat cu art. 210 din Legea nr. 62/2011 - neavând calitatea de angajaţi la această instanţă.

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, pentru argumentele ce succed:

Dispoziţiile art. 127 din noul C. proc. civ. reglementează situaţia particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, raţiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluţionare părtinitoare a cauzei, din pricina calităţii părţii.

Textul de lege se aplică întocmai şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor şi vizează două situaţii, respectiv când una din aceste persoane are legitimare procesuală activă (este reclamant) - cazul în speţă şi când are legitimare procesuală pasivă (este pârât).

În cea dintâi situaţie, incidenţă în prezenta cauză, potrivit legii, reclamantul „va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apei în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea”.

Pentru a opera prorogarea legală de competenţă teritorială specială în favoarea altei instanţe, de acelaşi grad, din circumscripţia unei curţi de apel învecinate, este necesar ca reclamantul să aibă calitatea de judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier la instanţa competentă, potrivit legii, sa judece litigiul sau de procuror la parchetul care funcţionează pe lângă această instanţă.

Înalta Curte constată însă că, în cauză, nu este îndeplinită această condiţie, având în vedere că din relaţiile aflate la dosar rezultă că reclamanţii funcţionează ca grefieri la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, Prin urmare, Tribunalul Dolj nu reprezintă instanţa unde aceştia îşi „desfăşoară efectiv activitatea” potrivit dispoziţiilor art. 127 din noul C. proc. civ., în interpretarea dată de decizia nr. 7/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul competent să judece recursul în interesul legii, sens în care textul legal ce a stat la baza declinării de competenţă dispusă de Tribunalul Dolj în favoarea Tribunalului Alba nu este aplicabil şi nu poate justifica învestirea acestuia din urmă cu judecarea litigiului.

Textul legal care justifică însă competenţa de soluţionare a cauzei ca aparţinând Tribunalului Dolj este reprezentat de dispoziţiile art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - C. muncii şi art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, potrivit cărora cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă, se adresează instanţei judecătoreşti competente, în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau locul de muncă.

Cum reclamanţii au atât domiciliile, cât şi locul de muncă în raza teritorială a Tribunalului Dolj, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine acestei instanţe.

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

se încarcă...