Back

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Civilă

Decizia nr. 1994/2016

În vigoare de la 20.10.2016

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă în varianta PDF sau Kindle

SURSA: scj.ro

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 24 iunie 2016, revizuenţii A., B., C., D., E. au solicitat revizuirea deciziei civile nr. 3846 din 16 septembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/63/2015, pe care o consideră contradictorie cu decizia civilă nr. 2782 din 24 mai 2016 pronunţată de aceeaşi instanţă în Dosarul nr. x/63/2015.

În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de revizuire, s-a arătat că există identitate cu privire la părţi, respectiv calitatea de personal artistic a reclamanţilor din cele două dosare, obiect - în ambele cauze s-a solicitat plata prejudiciului echivalent cu diferenţa dintre drepturile salariale primite şi cele cuvenite prin luarea în calcul a salariului stabilit cu aplicarea O.G. nr. 21/2007, aprobată prin Legea nr. 353/2007 şi, respectiv identitate de cauză - întrucât în ambele litigii drepturile solicitate provin din neaplicarea aceluiaşi act normativ.

De asemenea, revizuenţii au arătat că prin cele două hotărâri, asupra aceleiaşi speţe, au fost pronunţate soluţii diferite, susţinând că în Dosarul nr. x/63/2015, precum şi în alte dosare soluţionate astfel, s-a realizat o dezlegare corectă a cauzei, motiv pentru care au solicitat admiterea revizuirii şi anularea deciziei nr. 3846 din data de 16 septembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/63/2015.

Prin decizia nr. 3736 din 8 septembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în considerarea dispoziţiilor art. 510 alin. (2) C. proc. civ., a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cauza a fost înregistrată pe rolul instanţei supreme la data de 3 octombrie 2016, fiind repartizată aleatoriu spre soluţionare completului CF 5, care prin rezoluţia din data de 6 octombrie 2016 a stabilit termen la data de 20 octombrie 2016 în vederea judecării cererii de revizuire.

Examinând cererea de revizuire sub aspectul admisibilităţii acesteia, în raport de dispoziţiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Revizuirea întemeiată pe textul legal anterior menţionat presupune întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive, hotărârile judecătoreşti pronunţate să fie potrivnice, cea-a de-a doua hotărârea să fie pronunţată cu nesocotirea autorităţii de lucru judecat, ceea ce presupune existenţa triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză între litigiile finalizate prin hotărârile pretins contrare, hotărârile să fi fost pronunţate în procese sau dosare diferite, iar în al doilea proces să nu se fi invocat sau, dacă a fost invocată, să nu fi fost analizată, excepţia autorităţii de lucru judecat a hotărârii pronunţate în cel dintâi dosar.

Dintre cerinţele enumerate, una este de interes pentru speţa dedusă judecăţii, respectiv cea referitoare la identitatea de părţi, obiect şi cauză.

În ceea ce priveşte tripla identitate, ca şi condiţie de admisibilitate a cererii de revizuire, pornind de la scopul acestui caz de revizuire, respectiv evitarea contradicţiilor dintre hotărârile judecătoreşti, condiţia identităţii de părţi, obiect şi cauză reprezintă o cerinţă care valorifică efectul negativ al autorităţii de lucru judecat - interzicerea reluării aceleiaşi judecăţi în condiţiile identităţii de elemente, cerinţă ce trebuie analizată în raport cu dispoziţiile art. 431 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect.

Se constată că, în speţa dedusă judecăţii, revizuenţii pretind că decizia nr. 3846 din 16 septembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în Dosar nr. x/63/2015 - prin care s-a respins, ca nefondat, apelul declarat împotriva sentinţei nr. 2166 din 12 mai 2015 pronunţată de Tribunalul Dolj, formulat de reclamantele A., B., C., D., E. în contradictoriu cu pârâta Filarmonica Craiova, este contradictorie cu decizia nr. 2782 din 24 mai 2016 pronunţată de aceeaşi instanţă în Dosarul nr. x/63/2015 - prin care s-a admis apelul declarat împotriva sentinţei nr. 6342 din 12 noiembrie 2015 pronunţată de acelaşi tribunal, formulat de reclamantul F. în contradictoriu cu aceeaşi pârâtă.

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

se încarcă...