Guvernul României

Ordonanța de urgență nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 15.12.2016

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 2

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Având în vedere faptul că neadoptarea, prin ordonanță de urgență, a acestor măsuri imediate și a reglementărilor pentru implementarea lor generează disfuncționalități majore cu efecte negative asupra bunei desfășurări a sistemului național de învățământ, dar și asupra diverselor categorii de beneficiari,

luând în considerare nevoia asigurării unei bune funcționări a sistemului național de învățământ și a atingerii obiectivelor strategice stabilite în domeniu, precum și pentru a acționa în sensul respectării asumărilor internaționale ale României față de statele membre ale Spațiului European al Învățământului Superior (SEIS) și față de Uniunea Europeană și partenerii naționali noncomunitari,

întrucât învățământul constituie prioritate națională și a actualului Guvern,

ținând cont de nevoia de a asigura organizarea și funcționarea eficientă, performantă și predictibilă a sistemului național de educație, precum și de efectele perturbatoare produse de absența cadrului legislativ adecvat, aspecte care au consecințe grave,

pentru a evita sancțiunile aplicate României în situația nerespectării obligațiilor comunitare pentru segregare școlară, în contextul în care Comisia Europeană monitorizează în mod special România în domeniul segregării școlare și a aplicat în ultimii doi ani astfel de sancțiuni statelor care nu au adoptat măsurile necesare prevenirii și eliminării segregării școlare. În plus, ținând cont de nevoia de ajustare a cadrului legal privind educația copiilor și adulților cu dizabilități, în conformitate cu obligațiile care derivă din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie 2007, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010,

având în vedere că insuficiența acută a personalului didactic calificat în sistemul educațional, atât la nivel preuniversitar, cât și la nivel superior, dublată de declinul demografic al României și al numărului de absolvenți ai examenului de bacalaureat, determină nevoia introducerii de urgență în sistemul național de învățământ a cât mai multe trasee flexibile de formare și perfecționare a cadrelor didactice prin operaționalizarea dublei specializări, lipsa intervenției putând duce la perturbarea gravă a actului educațional prin imposibilitatea asigurării personalului didactic calificat,

ținând seama de necesitatea stringentă de asigurare a calității și a condițiilor optime pentru desfășurarea procesului de învățământ în cadrul ciclului de doctorat în anul universitar 2016-2017, astfel încât studenții doctoranzi să nu suporte o serie de consecințe care nu le sunt imputabile, având în vedere faptul că, fără intervenția imediată a Guvernului, școlile doctorale din România nu pot organiza examene de finalizare a studiilor doctorale și nu pot emite diplome și titluri universitare recunoscute de către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice - denumit în continuare MENCȘ, acestea două reprezentând atribute specifice ale acreditării, conform cadrului normativ în vigoare,

având în vedere situația excepțională reprezentată de existența unui vid legislativ cu privire la funcționarea agențiilor de asigurare a calității, din țară sau străinătate, înregistrate în Registrul european pentru asigurarea calității în învățământul superior (EQAR) pe teritoriul României, este urgent ca Guvernul să intervină în vederea evitării unui blocaj în acest sens. Lipsa unui cadru legal coerent pune MENCȘ în imposibilitatea de a se pronunța cu privire la calitatea evaluărilor desfășurate de către agențiile externe în România și în dificultatea de a recunoaște deciziile acestor structuri, situație a cărei soluționare nu poate fi amânată, având în vedere faptul că există o serie de solicitări din partea unor instituții de învățământ superior din România de a contracta agenții abilitate din străinătate în vederea organizării de evaluări externe de asigurare a calității, solicitări pentru a căror soluționare nu există un cadru legislativ,

luând în considerare numărul mare de universități care au decis să se implice într-o formă de structură asociativă, precum și nevoia imperioasă a MENCȘ de a se consulta cu actorii din domeniu și de a găsi căi eficiente de comunicare permanentă cu aceștia, care să ducă la identificarea unor soluții pentru problemele specifice diverselor tipuri de universități, în contextul în care reprezentativitatea și capacitatea actualilor parteneri de dialog social de a reflecta diversitatea și particularitățile instituțiilor de învățământ superior este tot mai adesea contestată, inclusiv la nivel public,

luând în considerare numărul mare de semnatari ai memoriilor și petițiilor adresate MENCȘ, persoane care consideră restrictivă și discriminatorie prevederea legală privind perioada în care poate susține examenul de definitivare în învățământ și solicită extinderea acestei perioade, invocând diverse motive (medicale și/sau familiale), susținute cu documente justificative,

având în vedere faptul că în ultimii ani s-a înregistrat un derapaj la nivelul echivalării titlului științific de doctor cu gradul didactic I, fapt semnalat și de către partenerii sociali din educație și de către cadrele didactice. Necondiționarea echivalării de un număr minim de ani de stagiu la catedră și de o delimitare clară a domeniului de cercetare pentru care a fost eliberat titlul științific determină o scădere a calității formării continue a cadrelor didactice și, implicit, scăderea calității procesului de învățământ,

observând necesitatea adoptării de urgență a unor măsuri de natură să faciliteze dezvoltarea cercetării științifice derulate în cadrul instituțiilor de învățământ superior, măsuri care ușurează și urgentează desfășurarea procedurilor administrative premergătoare implementării și derulării în bune condiții a proiectelor de cercetare,

luând în considerare faptul că statutul de profesor este cea mai înaltă poziție pe care un cadru didactic o poate ocupa în cariera academică, este firesc ca aceasta să se poată ocupa doar după deținerea calității de conducător de doctorat, atribut care reflectă un grad superior de performanță universitară și care contribuie la creșterea competitivității activității de cercetare în România ca "economie bazată pe cunoaștere",

având în vedere urgența nevoii de prorogare a termenului de aplicare a prevederilor legale privind evaluarea națională, admiterea în liceu și a examenului de bacalaureat, nevoie cauzată de faptul că în anul școlar 2015-2016 a fost aprobat noul plan-cadru, însă noile programe care permit elevilor să susțină aceste examene în formatul cuprins în lege nu au fost elaborate încă, necesitate dublată de respectarea principiului continuității și predictibilității sistemului de învățământ,

având în vedere faptul că nu există nicio reglementare cu privire la consecințele neîndeplinirii standardelor de calitate de către o universitate în cadrul unei evaluări instituționale, indiferent de numărul de evaluări pe care instituția respectivă le parcurge fără succes, o instituție de învățământ superior poate intra în lichidare doar dacă ea însăși solicită acest lucru, procesul depinzând mai degrabă de un act de voință a instituției decât de respectarea standardelor de calitate. Necesitatea intervenției Guvernului pentru soluționarea de urgență a situației derivă din existența, în momentul de față, a unor situații cu potențial de abuz în care se constată neîndeplinirea standardelor de calitate în repetate rânduri la nivelul evaluărilor externe ale instituțiilor de învățământ superior, însă în contextul lipsei cadrului legislativ, nu poate fi aplicat niciun tip de sancțiuni,

având în vedere că în prezent Autoritatea Națională pentru Calificări, în calitatea sa de organ de specialitate în coordonarea MENCȘ, are o serie de atribuții care privesc atât domeniul de activitate al MENCȘ, cât și domeniul de activitate al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, cu impact negativ asupra calității formării profesionale a adulților, organizate potrivit Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată, se impune delimitarea acestor atribuții, astfel încât sistemul de formare profesională a adulților să funcționeze în strânsă legătură cu cerințele pieței muncii, iar atribuțiile Autorității Naționale pentru Calificări să fie ajustate pentru a răspunde rolului acestei instituții în ceea ce privește coordonarea sistemului național de calificări,

luând în considerare faptul că la nivelul Autorității Naționale pentru Calificări au fost identificate o serie de disfuncționalități care necesită luarea în regim de urgență a unor măsuri pentru deblocarea activității comisiilor de autorizare județene, respectiv a municipiului București și a secretariatelor tehnice ale acestora, ale căror sedii se află la agențiile pentru plăți și inspecție socială și pentru creșterea încrederii în calitatea activității centrelor de recunoaștere a competențelor profesionale obținute în sistem nonformal și informal,

având în vedere faptul că în Raportul de țară al României pentru 2016 - SWD (2016) 91 final se arată că "Instituțiile de pe piața muncii, inclusiv dialogul social și serviciul public pentru ocuparea forței de muncă, nu funcționează în mod corespunzător. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă nu oferă încă servicii adaptate și personalizate, nici celor aflați în căutarea unui loc de muncă și nici angajatorilor. Grupurile vulnerabile au un acces limitat la piața forței de muncă. Procentul de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare se situează peste media UE, iar măsurile de sensibilizare adaptate menite să îi ajute să intre pe piața forței de muncă rămân limitate. Rata de părăsire timpurie a școlii este ridicată, în special în cazul romilor și al populației rurale. Programele de prevenire și de remediere sunt limitate. În ceea ce privește educația și formarea profesională, există în continuare probleme în materie de calitate, iar participarea la programele educaționale destinate adulților este foarte scăzută",

pentru a răspunde acestor provocări este imperios necesară consolidarea cadrului instituțional aflat în coordonarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice prin trecerea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Muncii și Protecției Sociale - I.N.C.S.M.P.S. din coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare în coordonarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, având în vedere faptul că I.N.C.S.M.P.S este specializat în elaborarea de studii și analize prin care să se fundamenteze noile politici de redresare a aspectelor care prezintă disfuncționalități,

având în vedere faptul că Acordul de Colaborare bienală între Organizația Mondială a Sănătății și Ministerul Sănătății, precum și Strategia Națională de Apărare a Țării pun accent pe amenințările la adresa sănătății și provenite din diferite surse precum alimentație, stres, poluare, biosistem, pandemii,

luând în considerare faptul că neadoptarea imediată a unor măsuri legate de restabilirea atribuțiilor Institutului Național de Cercetare "Cantacuzino" generează disfuncționalități majore cu efecte negative asupra stării de sănătate a populației, precum și situații de criză care pot afecta sistemul național de sănătate publică, cât și securitatea națională a României,

deoarece toate aspectele de mai sus vizează interesul public și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Art. I. -

Legea educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 49, alineatele (1), (2) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 49. -

(1) Învățământul special se organizează în unități de învățământ special.

(2) Învățământul special integrat se organizează în învățământul de masă, prin cuprinderea fiecărui preșcolar și elev cu dizabilități sau cerințe educaționale speciale în grupe, clase sau formațiuni de studiu din învățământul de masă.

. . . . . . . . . .

(4) Durata școlarizării copiilor cu cerințe educaționale speciale poate fi mai mare decât cea precizată prin prezenta lege și se stabilește, în funcție de nevoile individuale, de gradul și tipul dizabilității, prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice."

2. La articolul 49, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) și (22), cu următorul cuprins:

"

(21) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în învățământul de masă se pot organiza grupe/clase speciale cu elevi cu dizabilități, cu avizul inspectoratului școlar județean, respectiv al Inspectoratului Școlar al Municipiului București, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice.

(22) Efectivele formațiunilor de studiu din învățământul special și special integrat sunt stabilite de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, în funcție de tipul și gradul dizabilității."

3. La articolul 150, alineatele (1) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 150. -

(1) Acreditarea unui program de studii universitare de licență și stabilirea numărului maxim de studenți care pot fi școlarizați în cadrul programului și cărora li se poate acorda o diplomă de absolvire se realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizate de către ARACIS sau de către o altă agenție de asigurare a calității, din țară sau din străinătate, înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR). Studiile universitare de licență corespund unui număr cuprins între minimum 180 și maximum 240 de credite de studii transferabile, conform ECTS/SECT, respectiv între minimum 240 și maximum 300 de credite, în cazul dublei specializări, și se finalizează prin nivelul 6 din EQF/CEC.

. . . . . . . . . .

(6) Senatul universitar poate înființa duble specializări, formate prin alăturarea a două programe de studiu acreditate existente, incluse în Nomenclatorul domeniilor și specializărilor/programelor de studii universitare și structura instituțiilor de învățământ superior."

4. La articolul 150, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

"

(7) Un program de studiu poate viza obținerea unor calificări existente în Registrul Național al Calificărilor din Învățământul Superior (RNCIS) sau calificări noi care se înscriu și se înregistrează în RNCIS potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice."

5. La articolul 166, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(2) Calitatea de conducător de doctorat este acordată prin ordin al ministrului educației, naționale și cercetării științifice, la propunerea CNATDCU de acordare a atestatului de abilitare, în conformitate cu standardele și procedurile elaborate de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice. Aceste standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel internațional, propuse de CNATDCU și aprobate prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice. Standardele minimale de acceptare de către CNATDCU a dosarului pentru obținerea atestatului de abilitare nu depind de funcția didactică sau de gradul profesional."

6. La articolul 192, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

"

(11) Activitățile de asigurare externă a calității învățământului superior desfășurate pe teritoriul României de către agențiile din țară sau străinătate înregistrate în EQAR sunt reglementate printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice."

7. La articolul 219 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

a) propune un set de standarde minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calității de conducător de doctorat și a atestatului de abilitare. Aceste standarde se adoptă prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice. Standardele minimale de acceptare de către CNATDCU a dosarului pentru obținerea atestatului de abilitare nu depind de funcția didactică sau gradul profesional al candidatului."

8. La articolul 221, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(2) În exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice colaborează cu Consiliul Național al Rectorilor sau cu alte structuri asociative ale universităților, cu autorități și asociații profesionale și științifice naționale și internaționale reprezentative, federații sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ superior și cercetare, precum și cu federații studențești legal constituite la nivel național. Reprezentanții acestor structuri sunt parteneri de dialog social."

9. La articolul 241, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(4) Persoanele care nu au promovat examenul pentru definitivare în învățământ se pot prezenta la o nouă sesiune după reluarea, de fiecare dată, anterior susținerii examenului, a stagiului de practică cu durata de un an școlar. Candidații pot susține examenul național pentru definitivare în învățământ fără taxă de cel mult trei ori. Prezentările ulterioare la examen sunt condiționate de achitarea unor taxe stabilite de către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice."

10. La articolul 241, alineatul (5) se abrogă.

11. La articolul 242, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(7) Personalului didactic încadrat în învățământul preuniversitar, care a obținut titlul științific de doctor în domeniul în care poate fi încadrat sau în domeniul științelor educației și care îndeplinește cumulativ condițiile de formare inițială și condițiile de vechime la catedră de minimum 4 ani de la obținerea definitivării în învățământ, i se acordă gradul didactic I, în temeiul prevederilor unei metodologii specifice, elaborate de către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice."

12. La articolul 254, alineatul (14) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(14) Pentru candidații care nu au dobândit definitivarea în învățământ, cadre didactice debutante, și au ocupat un post didactic vacant, prin concurs național, organizat în condițiile metodologiei prevăzute la art. 89, directorul unității de învățământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an școlar. În situația în care acești candidați promovează în termen de cel mult 6 ani de la ocuparea postului didactic vacant, prin concurs național, examenul pentru definitivarea în învățământ, consiliul de administrație modifică durata contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată."

13. La articolul 257, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(2) Ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct se realizează prin concurs național, coordonat de către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, organizat prin inspectoratele școlare, conform unei metodologii elaborate de către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și adoptate prin ordin al ministrului."

14. La articolul 258, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 258. -

(1) Inspectoratul școlar numește comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director, respectiv de director adjunct al unității de învățământ preuniversitar, unității conexe a învățământului preuniversitar, unității de învățământ pentru activități extrașcolare. Comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director/director adjunct se stabilește conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice. La concursul pentru ocuparea funcției de director/director adjunct participă de drept reprezentanți ai organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar și un reprezentant al părinților, cu statut de observatori.

. . . . . . . . . .

(3) Consiliul de administrație al inspectoratului școlar validează rezultatele concursului de ocupare a funcțiilor de director/director adjunct."

15. La articolul 294, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

"

(6) Angajarea pentru participarea la un proiect de cercetare, câștigat în urma unei competiții naționale și/sau internaționale, se poate face pe perioadă determinată, fără parcurgerea altor formalități prealabile, prin încheierea unui contract individual de muncă pentru personalul nominalizat în listele de personal ca membri în echipa proiectului."

16. La articolul 301, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(5) Condițiile pentru ocuparea funcției didactice de profesor universitar sunt următoarele:

a) deținerea diplomei de doctor;

b) deținerea calității de conducător de doctorat;

c) îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea funcției de profesor universitar, standarde aprobate conform art. 219 alin. (1) lit. a);

d) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcției, aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condiții de vechime, conform legii."

17. La articolul 340, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(2) Autoritatea Națională pentru Calificări are următoarele atribuții:

a) elaborează, implementează și actualizează Cadrul național al calificărilor și Registrul național al calificărilor pe baza corelării cu Cadrul european al calificărilor;

b) propune Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice elemente de politici și de strategii naționale, acte normative referitoare la sistemul național al calificărilor și la dezvoltarea resurselor umane;

c) coordonează și controlează la nivel național elaborarea standardelor ocupaționale și a standardelor de pregătire profesională;

d) participă la elaborarea unor planuri sau programe de interes național în domeniul calificărilor și al formării profesionale a adulților;

e) înaintează comitetelor sectoriale, în scopul validării, standardele ocupaționale elaborate pe baza metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului educației naționale și cercetării științifice și al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și al persoanelor vârstnice;

f) coordonează autorizarea centrelor de evaluare a competențelor profesionale obținute în sistem nonformal și informal și gestionează registrul național al centrelor de evaluare a competențelor profesionale."

18. După articolul 340 se introduce un nou articol, articolul 3401, cu următorul cuprins:

"

Art. 3401. -


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...