Parlamentul României

Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 23 aprilie 2010

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 4

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

Prezenta lege are ca obiective principale:

1. asigurarea și menținerea disciplinei fiscal-bugetare, a transparenței și sustenabilității pe termen mediu și lung a finanțelor publice;

2. stabilirea unui cadru de principii și reguli pe baza căruia Guvernul să asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare care să conducă la o bună gestiune financiară a resurselor;

3. gestionarea eficientă a finanțelor publice pentru a servi interesul public pe termen lung, asigurarea prosperității economice și ancorarea politicilor fiscal-bugetare într-un cadru durabil.

Art. 2. - Modificări (1)

Dispozițiile prezentei legi se aplică autorităților, instituțiilor și entităților publice și/sau de utilitate publică prevăzute la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și, respectiv, la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, finanțate potrivit art. 62 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și art. 67 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și altor entități finanțate în proporție de peste 50% din fonduri publice, stabilite potrivit normelor europene.

Art. 3. -

În sensul prezentei legi, următorii termeni vor fi definiți astfel:

1. strategia fiscal-bugetară - documentul de politică publică ce stabilește obiectivele și prioritățile în domeniul fiscal-bugetar, țintele veniturilor și cheltuielilor bugetului general consolidat și ale bugetelor componente ale bugetului general consolidat, precum și evoluția soldului bugetului general consolidat pe o perioadă de 3 ani;

2. bugetul general consolidat - ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar agregate și consolidate pentru a forma un întreg: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat și din bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum și al altor entități finanțate în proporție de peste 50% din fonduri publice stabilite potrivit normelor europene;
Modificări (1), Jurisprudență (1), Reviste (1)

3. cheltuielile primare ale bugetului general consolidat - cheltuielile bugetului general consolidat, din care au fost deduse plățile de dobânzi aferente datoriei publice;

4. soldul bugetului general consolidat - diferența dintre veniturile bugetului general consolidat și cheltuielile bugetului general consolidat;

5. soldul primar al bugetului general consolidat - diferența dintre veniturile și cheltuielile primare ale bugetului general consolidat;

6. deteriorarea soldului bugetului general consolidat - majorarea deficitului bugetului general consolidat sau diminuarea excedentului bugetului general consolidat față de cel prevăzut în strategia fiscal-bugetară pentru anul respectiv;

7. ciclul economic - definit și măsurat conform metodologiilor recunoscute la nivelul Uniunii Europene;

8. cheltuielile de personal - totalul cheltuielilor suportate din bugetul general consolidat pentru personalul din sectorul bugetar, pe parcursul unui exercițiu bugetar, respectiv cheltuielile cu salariile de bază, soldele funcțiilor de bază și indemnizațiile lunare de încadrare, sporurile, indemnizațiile, premiile, stimulentele și alte drepturi de natură salarială, în bani sau natură, stabilite conform legii, cât și contribuțiile sociale ce revin în sarcina angajatorului aferente acestora;

9. entități finanțate în proporție de peste 50% din fonduri publice - entități considerate ca făcând parte din administrația publică dacă alocațiile de la buget acoperă mai mult de 50% din costurile de producție;

10. asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori - asistența financiară nerambursabilă primită de România sub forma fondurilor nerambursabile de preaderare și postaderare potrivit prevederilor memorandumurilor și acordurilor de finanțare încheiate între Comisia Comunității Europene sau alți donatori și Guvernul României;

11. bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale - veniturile și cheltuielile bugetelor generale ale unităților administrativ-teritoriale, definite la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare;

12. cheltuieli de natura investițiilor - includ cheltuielile de capital și transferuri pentru programele de dezvoltare.
Modificări (1)

CAPITOLUL II Principiile, obiectivele și regulile politicii fiscal-bugetare

SECȚIUNEA 1 Principiile politicii fiscal-bugetare

Art. 4. -

(1) Guvernul României va defini și va derula politica fiscal-bugetară pe baza următoarelor principii:

1. Principiul transparenței în ceea ce privește stabilirea obiectivelor fiscal-bugetare și derularea politicii fiscale și bugetare

Guvernul și autoritățile publice locale au obligația de a face publice și de a menține în dezbatere un interval de timp rezonabil toate informațiile necesare ce permit evaluarea modului de implementare a politicilor fiscale și bugetare, rezultatelor acestora și a stării finanțelor publice centrale și, respectiv, locale.

2. Principiul stabilității

Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice.

3. Principiul responsabilității fiscale

Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent și de a gestiona resursele și obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu și lung. Sustenabilitatea finanțelor publice presupune ca, pe termen mediu și lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situații neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social.

4. Principiul echității

Guvernul va derula politica fiscal-bugetară luând în calcul impactul financiar potențial asupra generațiilor viitoare, precum și impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu și lung.

5. Principiul eficienței

Politica fiscal-bugetară a Guvernului va avea la bază utilizarea eficientă a resurselor publice limitate, va fi definită pe baza eficienței economice, iar deciziile de alocare a investițiilor publice, inclusiv cele finanțate din fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană și alți donatori, se vor baza inter alia pe evaluarea economică, precum și pe evaluarea capacității de absorbție.

6. Principiul gestionării eficiente a cheltuielilor de personal plătite din fonduri publice

Politica salarială și a numărului de personal aferentă instituțiilor, autorităților, entităților publice și/sau de utilitate publică trebuie să fie în conformitate cu țintele fiscal-bugetare din strategia fiscal-bugetară, cu scopul de a eficientiza gestiunea fondurilor cu această destinație.

(2) Principiile prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător și autorităților administrației publice locale și, respectiv, altor entități ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat.
Reviste (1)

SECȚIUNEA a 2-a Obiectivele politicii fiscal-bugetare

Art. 5. -

(1) Guvernul are obligația să îndeplinească obiectivele de politică fiscal-bugetară, să elaboreze și să aplice strategia fiscal-bugetară anuală potrivit regulilor fiscal-bugetare prevăzute în prezenta lege.

(2) Obiectivele politicii fiscal-bugetare sunt:

a) menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen mediu și lung;

b) realizarea unui sold al bugetului general consolidat aproape de zero pe durata ciclului economic, concomitent cu asigurarea competitivității țării;

c) gestionarea prudentă a resurselor și a obligațiilor asumate ale sectorului public și a riscurilor fiscal-bugetare;

d) menținerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru plata serviciului datoriei publice;

e) asigurarea predictibilității nivelului cotelor și bazelor de impozitare sau taxare.

SECȚIUNEA a 3-a Regulile politicii fiscal-bugetare

Art. 6. -

Politica fiscal-bugetară va fi derulată în conformitate cu următoarele reguli fiscale:

a) soldul bugetului general consolidat și cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, nu pot depăși plafoanele anuale stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru primii 2 ani acoperiți de aceasta;
Derogări (4),

b) soldul și, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat, luând în considerare componentele acestuia, pentru anul bugetar următor, nu vor putea depăși plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară, aprobată de către Parlament;
Derogări (9),

c) cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori și cheltuielile de personal, luând în considerare bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele instituțiilor autofinanțate, bugetele fondurilor speciale și alte bugete componente, nu vor depăși plafonul specificat în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru anul bugetar următor;
Derogări (10), Reviste (1)

d) pentru fiecare dintre cei 3 ani acoperiți de strategia fiscal-bugetară, rata anuală de creștere a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi menținută sub rata anuală de creștere nominală a produsului intern brut prognozată pentru anul bugetar respectiv, până când soldul preliminat al bugetului general consolidat a înregistrat surplus în anul anterior anului pentru care se elaborează proiectul de buget;
Modificări (1), Derogări (1),

e) pentru fiecare dintre cei 3 ani acoperiți de strategia fiscal-bugetară, rata anuală de creștere a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi cel mult egală cu rata anuală de creștere nominală a produsului intern brut prognozată pentru anul bugetar respectiv, în perioada în care soldul preliminat al bugetului general consolidat este în echilibru sau excedentar în anul anterior anului pentru care se elaborează proiectul de buget;

f) în cazul în care se majorează cotele de impozitare, creșterea nominală a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi cel mult egală cu creșterea nominală a veniturilor bugetare, fără a conduce la o deteriorare a soldului bugetului general consolidat prevăzut în strategia fiscal-bugetară. Creșterea nominală a cheltuielilor se poate realiza începând cu anul următor celui în care au fost majorate cotele de impozitare și numai după ce Consiliul fiscal a avizat estimările referitoare la creșterea nominală a veniturilor bugetare;

g) pe parcursul exercițiului bugetar, creditele bugetare aprobate pentru cheltuieli de investiții nu pot fi virate și utilizate pentru cheltuieli curente;
Modificări (1), Referințe (3), Derogări (3),

h) în cazul în care soldul pozitiv al bugetului general consolidat pentru anul bugetar respectiv și în următorii 2 ani va fi mai mare decât cel prognozat, diferența respectivă se va utiliza la diminuarea datoriei publice acumulate din anii precedenți.

CAPITOLUL III Cheltuielile bugetare

SECȚIUNEA 1 Evaluarea impactului cheltuielilor

Art. 7. -

(1) În cazul propunerilor de introducere a unor măsuri/politici/inițiative legislative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, inițiatorii au obligația să prezinte:

a) fișa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, însoțită de ipotezele și metodologia de calcul utilizată;

b) declarație conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele și prioritățile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală și cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetară.

(2) Ministerul Finanțelor Publice are obligația să verifice fișa financiară prezentată conform prevederilor alin. (1). În acest scop, Ministerul Finanțelor Publice poate solicita opinia Consiliului fiscal.

SECȚIUNEA a 2-a Cheltuieli de personal

Art. 8. -

Guvernul și fiecare ordonator de credite, precum și orice entitate responsabilă de elaborarea politicilor și acordurilor salariale din sectorul public trebuie să se asigure că toate aceste politici și acorduri salariale sunt în concordanță cu principiile responsabilității fiscale, regulile fiscale, precum și cu obiectivele și limitele din strategia fiscal-bugetară.

Art. 9. - Derogări (1),

(1) Nu se pot promova acte normative cu mai puțin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituția României, republicată, care conduc la creșterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar.

(2) Totalul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificărilor bugetare.
Derogări (4),

(3) Negocierile pentru unele drepturi care, potrivit legii, se stabilesc prin contracte colective de muncă vor putea fi finalizate numai după ce cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară a fost aprobat, cu respectarea plafoanelor de cheltuieli de personal stabilite.

Art. 10. -

(1) În raport cu țintele prevăzute la art. 26 alin. (4), execuția cheltuielilor de personal este evaluată de către Ministerul Finanțelor Publice, la finalul fiecărui trimestru.

(2) Pentru încadrarea în limitele trimestriale ale cheltuielilor de personal, ordonatorii de credite au posibilitatea să diminueze drepturile salariale care sunt stabilite prin lege în cuantum variabil și pe cele a căror acordare este facultativă, potrivit legii.
Jurisprudență (1)

(3) În cazurile excepționale și temeinic justificate în care un ordonator principal de credite nu se încadrează în limita trimestrială pentru cheltuielile de personal, Ministerul Finanțelor Publice poate aproba majorarea limitei respective, cu condiția ca ordonatorul principal de credite să facă dovada respectării dispozițiilor alin. (2) și a încadrării în bugetul anual aprobat pentru această destinație.

(4) Ordonatorii principali de credite care se află în situația prevăzută la alin. (3) au obligația ca, în decursul trimestrului următor trimestrului pentru care a fost majorată limita pentru cheltuielile de personal, să înregistreze economii la cheltuielile de personal în cuantumul sumei cu care a fost majorată limita trimestrială precedentă.

(5) Ordonatorii principali de credite au obligația să întreprindă toate măsurile necesare atât pentru îndeplinirea prevederilor alin. (4), cât și pentru îndeplinirea țintelor trimestriale pentru cheltuielile totale, inclusiv prin reducerea numărului de posturi finanțate și bugetele acestora și, respectiv, disponibilizarea, în condițiile legii, a unei părți din personalul încadrat.

(6) Până la îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (4), ordonatorilor principali de credite cărora le-a fost majorată limita trimestrială pentru cheltuielile de personal le va fi interzisă:

a) acordarea de premii sau plata de ore suplimentare;

b) promovarea angajaților, dacă acest lucru presupune o creștere a cheltuielilor de personal;

c) scoaterea la concurs a posturilor vacante sau ocuparea acestora prin alte modalități prevăzute de lege.

(7) În cazul în care obligația prevăzută la alin. (4) nu este îndeplinită în termenul prevăzut, Ministerul Finanțelor Publice va efectua deschiderile de credite care se referă la cheltuieli de personal către respectivul ordonator în limita unei sume diminuate, astfel încât să se înregistreze economii la cheltuielile de personal în cuantumul sumei cu care a fost majorată limita trimestrială precedentă, până când acesta face dovada că au fost luate măsurile necesare încadrării în cheltuielile de personal aprobate.

CAPITOLUL IV Veniturile bugetare

Art. 11. -

Modificarea de către Ministerul Finanțelor Publice a prognozelor veniturilor bugetare ce au stat la baza elaborării strategiei fiscal-bugetare sau a legilor bugetare anuale, cu ocazia dezbaterilor asupra strategiei fiscal-bugetare sau a legilor bugetare anuale, se poate realiza cu acordul Guvernului și cu avizul favorabil al Consiliului fiscal.

Art. 12. -

(1) În termen de 30 de zile de la publicarea legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanțelor Publice va elabora și va publica programul anual de colectare a veniturilor bugetare pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, prezentând:

a) ținte trimestriale de colectare a veniturilor, detaliate pe tipuri de venituri;

b) ținte trimestriale de recuperare a arieratelor fiscale;

c) măsurile avute în vedere pentru combaterea evaziunii și a fraudei fiscale.

(2) În termen de 30 de zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanțelor Publice va publica o prognoză anuală a veniturilor estimate a se colecta de către bugetele locale, bugetele instituțiilor autofinanțate și de alte bugete componente ale bugetului general consolidat ce nu au fost menționate la alin. (1), prezentând și estimări trimestriale de colectare a veniturilor, detaliate pe tipuri de venituri, precum și estimări trimestriale de recuperare a arieratelor fiscale, respectiv propuneri de acte normative sau de modificări de acte normative, având ca obiect îmbunătățirea și eficientizarea colectării veniturilor la bugetele locale, bugetele instituțiilor autofinanțate și la alte bugete componente ale bugetului general consolidat.

Art. 13. -

În cazurile în care se fac propuneri de acte normative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, se va elabora fișa financiară potrivit prevederilor art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, care trebuie să îndeplinească cel puțin una dintre următoarele condiții:

a) să aibă avizul Ministerului Finanțelor Publice și al Consiliului fiscal, conform căruia impactul financiar a fost luat în calcul în prognoza veniturilor bugetare și nu afectează țintele bugetare anuale și pe termen mediu;

b) să fie însoțită de propuneri de măsuri de compensare a impactului financiar respectiv, prin majorarea altor venituri bugetare.

Art. 14. -


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...