Back

Parlamentul României

Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului

Textul acestei forme gratuite este cel publicat în M.Of. al României și nu include modificările ulterioare.

În vigoare de la 24.07.2004

Atentie! Documentul este disponibil și în forma actualizată la zi conform ultimei modificări din data de 06.10.2009!

Te interesează forma actualizată la zi a documentului? O poți cumpăra online în varianta PDF sau Kindle!

Preț: 16,52 Lei cu TVA

Cumpără document în formă actualizată

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. -

(1) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local.

(2) Guvernul numeşte câte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, la propunerea ministrului internelor şi reformei administrative.

(3) Prefectul este garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local.

(4) Miniştrii şi conducătorii celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele dintre atribuţiile lor de conducere şi control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine.

(5) Atribuţiile care pot fi delegate potrivit alin. (4) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului**).

**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006.

Art. 2. -

(1) Pentru exercitarea de către prefect a prerogativelor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor legi se organizează şi funcţionează instituţia prefectului, sub conducerea prefectului.

(2) Instituţia prefectului este o instituţie publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu şi buget propriu.

(3) Prefectul este ordonator terţiar de credite.

(4) Structura organizatorică şi modul de funcţionare ale instituţiei prefectului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului*).

Art. 3. -

(1) Sediul instituţiei prefectului, denumit prefectură, este în municipiul reşedinţă de judeţ, într-un imobil proprietate publică a statului, a judeţului sau a municipiului, după caz.

(2) Pentru municipiul Bucureşti, respectiv judeţul Ilfov, sediul instituţiei prefectului este în municipiul Bucureşti.

Art. 4. -

(1) Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

(2) Lista serviciilor publice deconcentrate prevăzute la alin. (1) se aprobă şi se actualizează la propunerea ministrului internelor şi reformei administrative, prin decizie a primuluiministru.

Art. 5. -

Activitatea prefectului se întemeiază pe principiile:

a) legalităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii;

b) transparenţei şi liberului acces la informaţiile de interes public;

c) eficienţei;

d) responsabilităţii;

e) profesionalizării;

f) orientării către cetăţean.

Art. 6. -

(1) Capacitatea juridică de drept public a instituţiei prefectului se exercită în exclusivitate de către prefect.

(2) Exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor civile ale instituţiei prefectului se realizează de către prefect sau de către o persoană anume desemnată prin ordin al acestuia.

Art. 7. -

(1) Activitatea instituţiei prefectului este finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, şi din alte surse legal constituite.

(2) Instituţia prefectului poate beneficia de programe cu finanţare internaţională.

Art. 8. -

(1) Conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului au obligaţia să transmită prefectului proiectul de buget. Avizul prefectului privind proiectul de buget se înaintează conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.

(2) Situaţiile financiare privind execuţia bugetară, întocmite de serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, se transmit prefectului pentru avizare. Avizul prefectului privind situaţiile financiare se înaintează conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.

(3) Avizele prefectului prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt consultative.

Art. 9. -

(1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecţi. Prefectul municipiului Bucureşti este ajutat de 3 subprefecţi.

(2) Atribuţiile subprefectului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului*).

*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 460/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006.

Art. 10. -

Prefectul şi subprefectul fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici.

Art. 11. -

Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

CAPITOLUL II Drepturile şi îndatoririle prefecţilor şi subprefecţilor

Art. 12. -

(1) Prefecţii şi subprefecţii care nu deţin o locuinţă proprietate personală în municipiul reşedinţă de judeţ în care au fost numiţi beneficiază de o indemnizaţie de instalare egală cu 3 salarii de bază brute, precum şi de locuinţă de serviciu corespunzătoare, în condiţiile legii, în baza unui contract de închiriere, pe durata îndeplinirii funcţiei.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) cheltuielile privind chiria locuinţei de serviciu, cele pentru transportul prefecţilor şi subprefecţilor şi al familiilor acestora, la mutarea în localitatea în care îşi are sediul instituţia prefectului, şi cele de instalare sunt suportate din bugetul instituţiei prefectului.

(3) Contractul de închiriere a locuinţei de serviciu se încheie pe perioada exercitării funcţiei de prefect, respectiv de subprefect. La data încetării exercitării funcţiei de prefect, respectiv de subprefect, contractul de închiriere încetează de drept.

Art. 13. -

Prefecţii şi subprefecţii nu au dreptul la grevă.

Art. 14. -

Prefecţii şi subprefecţii nu pot să înfiinţeze organizaţii sindicale proprii.

Art. 15. -

Prefecţii şi subprefecţii au obligaţia să informeze conducerea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative ori de câte ori călătoresc în afara judeţului.

Art. 16. -

Ca reprezentant al Guvernului, prefectului în funcţie i se acordă onoruri militare, în condiţiile stabilite prin regulamentele specifice, cu ocazia ceremoniilor militare organizate la nivelul judeţului.

Art. 17. -

Prefectul şi subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizaţii căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, potrivit legii, sub sancţiunea destituirii lor din funcţia publică.

Art. 18. -

Prefectul şi subprefectul răspund, după caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.

CAPITOLUL III Atribuţiile prefectului

Art. 19. -

(1) În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) asigură, la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti, aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii publice;

b) acţionează pentru realizarea în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii;

c) acţionează pentru menţinerea climatului de pace socială şi a unei comunicări permanente cu toate nivelurile instituţionale şi sociale, acordând o atenţie constantă prevenirii tensiunilor sociale;

d) colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru determinarea priorităţilor de dezvoltare teritorială;

e) verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local sau ale primarului;

f) asigură, împreună cu autorităţile şi organele abilitate, ducerea la îndeplinire, în condiţiile stabilite prin lege, a măsurilor de pregătire şi intervenţie pentru situaţii de urgenţă;

g) dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora şi foloseşte în acest sens sumele special prevăzute în bugetul propriu cu această destinaţie;

h) utilizează, în calitate de şef al protecţiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat şi baza logistică de intervenţie în situaţii de criză, în scopul desfăşurării în bune condiţii a acestei activităţi;

i) dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor şi a siguranţei cetăţenilor, prin organele legal abilitate;

j) asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană;

k) dispune măsuri de aplicare a politicilor naţionale hotărâte de Guvern şi a politicilor de integrare europeană;

l) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii similare din ţară şi din străinătate, în vederea promovării intereselor comune;

m) asigură folosirea, în condiţiile legii, a limbii materne în raporturile dintre cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale şi serviciile publice deconcentrate în unităţile administrativteritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%.

(2) Prefectul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi de celelalte acte normative, precum şi însărcinările stabilite de Guvern.

Art. 20. -

Prefectul poate verifica măsurile întreprinse de primar sau de preşedintele consiliului judeţean în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ-teritorială şi poate sesiza organele competente în vederea stabilirii măsurilor necesare, în condiţiile legii.

Art. 21. -

(1) Din comisia de concurs pentru ocuparea postului de conducător al unui serviciu public deconcentrat face parte obligatoriu şi un reprezentant al instituţiei prefectului din judeţul în care îşi are sediul serviciul public, desemnat prin ordin al prefectului, în condiţiile legii.

(2) Prefectul poate propune miniştrilor şi conducătorilor celorlalte organe ale administraţiei publice centrale organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sancţionarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate din subordinea acestora.

Art. 22. -

(1) În fiecare judeţ funcţionează un colegiu prefectural compus din prefect, subprefecţi şi conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, care îşi au sediul în judeţul respectiv.

(2) La lucrările colegiului prefectural pot fi invitate şi alte persoane a căror prezenţă este considerată necesară.

(3) Colegiul prefectural se convoacă de către prefect cel puţin o dată pe lună şi oricând se consideră că este necesar.

(4) Atribuţiile colegiului prefectural privesc armonizarea activităţii serviciilor publice deconcentrate care au sediul în judeţul respectiv, precum şi implementarea programelor, politicilor, strategiilor şi planurilor de acţiune ale Guvernului la nivelul judeţului sau al localităţilor acestuia şi vor fi reglementate prin hotărâre a Guvernului*).

*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 460/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006.

Art. 23. -

(1) Prefectul poate solicita primarului sau preşedintelui consiliului judeţean, după caz, convocarea unei şedinţe extraordinare a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti în cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice.

(2) În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor unităţilor administrativteritoriale, prefectul poate solicita convocarea de îndată a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Art. 24. -

În situaţii de urgenţă sau de criză autorităţile militare şi organele locale ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative au obligaţia să informeze şi să sprijine prefectul pentru rezolvarea oricărei probleme care pune în pericol ori afectează siguranţa populaţiei, a bunurilor, a valorilor şi a mediului înconjurător.

Art. 25. -

Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, prefectul solicită instituţiilor publice şi autorităţilor administraţiei publice locale documentaţii, date şi informaţii, iar acestea sunt obligate să i le furnizeze cu celeritate şi în mod gratuit.

se încarcă...