Back

Ministerul Finanţelor Publice

Normele metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv din 16.04.2003

În vigoare de la 13.05.2003

Documentul este disponibil în forma actualizată, la zi, conform ultimei modificări din data de 15.12.2009!

Te interesează forma actualizată, la zi a documentului? O poți cumpăra online în varianta PDF sau Kindle!

Preț: 32,64 Lei cu TVA

Cumpără document

Atenție! Textul acestei forme gratuite, de mai jos, este cel publicat în M.Of. al României și nu include modificările ulterioare.

A. Dispoziţii generale

1. Scopul controlului financiar preventiv şi categoriile de operaţiuni asupra cărora se exercită

1.1. Controlul financiar preventiv are drept scop identificarea proiectelor de operaţiuni (denumite în continuare operaţiuni) care nu respectă condiţiile de legalitate şi regularitate şi/sau, după caz, de încadrare în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi de angajament şi prin a căror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public şi/sau fondurile publice.

1.2. Fac obiectul controlului financiar preventiv operaţiunile care vizează, în principal:

- angajamentele legale şi angajamentele bugetare*);

*) Actul juridic prin care se creează (în cazul actelor administrative sau al contractelor) sau se constată (în cazul legilor, hotărârilor Guvernului, acordurilor, hotărârilor judecătoreşti) obligaţii de plată pe seama fondurilor publice este angajamentul legal (corespunzător art. 2 pct. 3 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice). Actul administrativ prin care se rezervă creditul bugetar în vederea stingerii prin plată a obligaţiei de plată ce rezultă din execuţia ulterioară a angajamentului legal este angajamentul bugetar (corespunzător art. 2 pct. 2 din acelaşi act normativ).

- deschiderea şi repartizarea de credite bugetare;

- modificarea repartizării pe trimestre şi pe subdiviziuni a clasificaţiei bugetare a creditelor aprobate, inclusiv prin virări de credite;

- ordonanţarea cheltuielilor;

- constituirea veniturilor publice, în privinţa autorizării şi stabilirii titlurilor de încasare;

- concesionarea sau închirierea de bunuri aparţinând domeniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;

- vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri aparţinând domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;

- alte categorii de operaţiuni stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

1.3. În funcţie de specificul entităţii publice, conducătorul acesteia decide exercitarea controlului financiar preventiv şi asupra altor categorii de operaţiuni.

2. Entităţile publice la care, potrivit legii, se organizează controlul financiar preventiv

2.1. Entităţile publice, în înţelesul legii, la care se organizează controlul financiar preventiv sunt:

- autorităţile publice şi autorităţile administrative autonome;

- instituţiile publice aparţinând administraţiei publice centrale şi locale şi instituţiile publice din subordinea acestora;

- regiile autonome de interes naţional sau local;

- companiile sau societăţile naţionale;

- societăţile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială deţine capitalul majoritar;

- agenţiile, cu sau fără personalitate juridică, care gestionează fonduri provenite din finanţări externe, rambursabile sau nerambursabile, cum ar fi: unităţile de management al proiectelor (UMP), unităţile de coordonare a proiectelor (UCP), Oficiul de plăţi şi contractare PHARE (OPCP), Agenţia SAPARD, Fondul Naţional de Preaderare, precum şi alte agenţii de implementare a fondurilor comunitare;

- Ministerul Finanţelor Publice, pentru operaţiunile de trezorerie, datorie publică, realizarea veniturilor statului şi a contribuţiei României la bugetul Uniunii Europene;

- autorităţile publice executive ale administraţiei publice locale, pentru operaţiunile de datorie publică şi realizarea veniturilor proprii.

2.2. Entităţile publice prin care se realizează veniturile statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale vor organiza controlul financiar preventiv conform normelor specifice elaborate în funcţie de modalităţile prevăzute de legislaţia fiscală pentru stabilirea titlurilor de încasare şi pentru reducerea, eşalonarea sau anularea acestora.

Regiile autonome, companiile/societăţile naţionale, precum şi societăţile comerciale la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale deţin capitalul majoritar vor elabora, de asemenea, norme specifice de control financiar preventiv, ţinând cont de legislaţia aplicabilă entităţilor care sunt organizate şi funcţionează în regim comercial.

2.3. Instituţiilor publice care administrează patrimoniul public şi gestionează fonduri publice le este aplicabil Cadrul general al operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv, prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.

În raport de specificul entităţilor publice, conducătorii acestora vor dispune particularizarea, dezvoltarea şi actualizarea acestuia.

2.4. Controlul financiar preventiv asupra operaţiunilor care reprezintă recuperări de sume utilizate şi constatate ulterior ca necuvenite - atât pentru fonduri interne, cât şi pentru cele aferente finanţărilor de la Uniunea Europeană - se va organiza, la structura/structurile responsabile pentru recuperarea unor astfel de sume, prin norme metodologice specifice; aceste norme vor fi elaborate în funcţie de legislaţia ce va fi adoptată ca urmare a angajamentelor asumate de România prin Documentul de poziţie revizuit, transmis Uniunii Europene.

2.5. În toate cazurile în care entităţile publice gestionează fonduri provenite din finanţări externe, în normele de exercitare a controlului financiar preventiv vor fi integrate procedurile prevăzute de regulamentele organismelor finanţatoare.

3. Conţinutul controlului financiar preventiv

3.1. Potrivit art. 23 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, controlul financiar preventiv se exercită asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public.

3.2. Controlul financiar preventiv se exercită asupra documentelor în care sunt consemnate operaţiunile patrimoniale, înainte ca acestea să devină acte juridice, prin aprobarea lor de către titularul de drept al competenţei sau de către titularul unei competenţe delegate în condiţiile legii. Nu intră în sfera controlului financiar preventiv analiza şi certificarea situaţiilor financiare şi/sau patrimoniale, precum şi verificarea operaţiunilor deja efectuate.

3.3. Controlul financiar preventiv constă în verificarea sistematică a operaţiunilor care fac obiectul acestuia, din punct de vedere al:

a) respectării tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării operaţiunilor (control de legalitate);

b) îndeplinirii sub toate aspectele a principiilor şi a regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriilor de operaţiuni din care fac parte operaţiunile supuse controlului (control de regularitate);

c) încadrării în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament, după caz (control bugetar).

3.4. Controlul financiar preventiv al operaţiunilor se exercită pe baza actelor şi/sau documentelor justificative certificate în privinţa realităţii, regularităţii şi legalităţii, de către conducătorii compartimentelor de specialitate emitente.

3.5. Operaţiunile ce privesc acte juridice prin care se angajează patrimonial entitatea publică se supun controlului financiar preventiv după avizarea lor de către compartimentele de specialitate juridică şi financiar-contabilă. La entităţile publice unde nu sunt organizate compartimente de specialitate juridică şi/sau financiar-contabilă, controlul financiar preventiv se va exercita exclusiv prin viza persoanei desemnate de conducătorul entităţii publice.

3.6. Conducătorii compartimentelor de specialitate răspund pentru realitatea, regularitatea şi legalitatea operaţiunilor ale căror acte şi/sau documente justificative le-au certificat sau avizat. Obţinerea vizei de control financiar preventiv pentru operaţiuni care au la bază acte şi/sau documente justificative certificate sau avizate, care se dovedesc ulterior nereale, inexacte sau nelegale, nu exonerează de răspundere şefii compartimentelor de specialitate sau alte persoane competente din cadrul acestora.

B. Controlul financiar preventiv propriu

4. Organizarea controlului financiar preventiv propriu

4.1. Controlul financiar preventiv se organizează, de regulă, în cadrul compartimentelor de specialitate financiar-contabilă. În raport de natura operaţiunilor, conducătorul entităţii publice poate decide extinderea acestuia şi la nivelul altor compartimente de specialitate în care se iniţiază, prin acte juridice, sau se constată obligaţii de plată sau alte obligaţii de natură patrimonială.

4.2. Controlul financiar preventiv se exercită, prin viză, de persoane din cadrul compartimentelor de specialitate desemnate în acest sens de către conducătorul entităţii publice. Actul de numire, întocmit conform modelului din anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice, va cuprinde limitele de competenţă în exercitarea acestuia. Persoanele care exercită controlul financiar preventiv sunt altele decât cele care aprobă şi efectuează operaţiunea supusă vizei.

4.3. Viza de control financiar preventiv se exercită prin semnătura persoanei desemnate şi prin aplicarea sigiliului personal, care va cuprinde următoarele informaţii: denumirea entităţii publice; menţiunea "vizat pentru control financiar preventiv"; numărul sigiliului (numărul de identificare a titularului acestuia); data acordării vizei (an, lună, zi).

4.4. Documentele prezentate la viza de control financiar preventiv se înscriu în Registrul privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv, al cărui conţinut este redat în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice.

4.5. Termenul pentru pronunţare (acordarea/refuzul vizei) se stabileşte, prin decizie internă, de conducătorul entităţii publice în funcţie de natura şi complexitatea operaţiunilor cuprinse în Cadrul general şi/sau specific al operaţiunilor supuse controlului preventiv.

5. Procedura de control

5.1. Documentele care privesc operaţiuni asupra cărora este obligatorie exercitarea controlului financiar preventiv se transmit persoanelor desemnate cu exercitarea acestuia de către compartimentele de specialitate care iniţiază operaţiunea.

5.2. Documentele privind operaţiunile prin care se afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public vor fi însoţite de avizele compartimentelor de specialitate, de note de fundamentare, de acte şi/sau documente justificative şi, după caz, de o "Propunere de angajare a unei cheltuieli" şi/sau de un "Angajament individual/global", întocmite conform anexei nr. 1 şi, respectiv, anexei nr. 2 la normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002.

5.3. Persoanele desemnate pentru exercitarea controlului financiar preventiv vor prelua documentele şi vor proceda, într-o primă etapă, la verificarea formală a acestora cu privire la: completarea documentelor în concordanţă cu conţinutul acestora; existenţa semnăturilor persoanelor autorizate din cadrul compartimentelor de specialitate; existenţa actelor justificative specifice operaţiunii prezentate la viză.

5.4. Dacă nu sunt respectate cerinţele enunţate la pct. 5.3, documentele sunt returnate emitentului, precizându-se, în scris, motivele restituirii.

5.5. După efectuarea controlului formal, persoanele desemnate să exercite controlul financiar preventiv înregistrează documentele în Registrul privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv şi efectuează verificarea operaţiunii din punct de vedere al legalităţii, regularităţii şi, după caz, al încadrării în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament.

5.6. Dacă necesităţile o impun, în vederea exercitării unui control preventiv cât mai complet, se pot solicita şi alte acte justificative, precum şi avizul compartimentului de specialitate juridică. Întârzierea sau refuzul furnizării actelor justificative ori avizelor solicitate va fi comunicat conducătorului entităţii publice, pentru a dispune măsurile legale.

5.7. Dacă în urma verificării de fond operaţiunea îndeplineşte condiţiile de legalitate, regularitate şi, după caz, de încadrare în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament, se acordă viza prin aplicarea sigiliului şi a semnăturii pe exemplarul documentului care se arhivează la entitatea publică.

5.8. Documentele vizate şi actele justificative ce le-au însoţit sunt restituite, sub semnătură, compartimentului de specialitate emitent, în vederea continuării circuitului acestora, consemnându-se acest fapt în Registrul privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv.

6. Refuzul de viză

6.1. Dacă în urma verificării se constată că operaţiunile nu întrunesc condiţiile de legalitate, regularitate şi, după caz, de încadrare în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament, persoanele desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv vor refuza motivat, în scris, acordarea vizei de control financiar preventiv (anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice), consemnând acest fapt în Registrul privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv.

6.2. Refuzul de viză, însoţit de actele justificative semnificative, va fi adus la cunoştinţa conducătorului entităţii publice, iar celelalte documente se vor restitui, sub semnătură, compartimentelor de specialitate care au iniţiat operaţiunea.

6.3. Cu excepţia cazurilor în care refuzul de viză se datorează depăşirii creditelor bugetare şi/sau de angajament, operaţiunile refuzate la viză se pot efectua pe propria răspundere a conducătorului entităţii publice.

6.4. Efectuarea pe propria răspundere a operaţiunii refuzate la viza de control financiar preventiv se face printr-un act de decizie internă emis de conducătorul entităţii publice. O copie de pe actul de decizie internă va fi transmisă persoanei care a refuzat viza, compartimentului de audit public intern al entităţii publice, precum şi, după caz, controlorului delegat.

6.5. Persoanele desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv vor informa Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor Publice şi, după caz, organul ierarhic superior al entităţii publice asupra operaţiunilor refuzate la viză şi efectuate pe propria răspundere.

Informarea organului ierarhic superior se va face de îndată ce efectuarea operaţiunii a fost dispusă, prin transmiterea unei copii de pe actul de decizie internă şi de pe motivaţia refuzului de viză. Conducătorul organului ierarhic superior are obligaţia de a lua măsurile legale pentru restabilirea situaţiei de drept.

Dacă prin operaţiunea refuzată la viză, dar efectuată pe propria răspundere de către conducătorul entităţii publice, se prejudiciază patrimonial entitatea şi dacă conducătorul organului ierarhic superior (după caz) nu a dispus măsurile legale, atunci vor fi sesizate inspecţia centrală şi/sau inspecţiile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice.

Informarea Curţii de Conturi se va face cu ocazia efectuării controalelor de descărcare de gestiune sau a altor controale ce intră în competenţa sa.

C. Controlul financiar preventiv delegat

7. Organizarea controlului financiar preventiv delegat

7.1. În calitatea sa de organ de specialitate al Guvernului în domeniul finanţelor, Ministerul Finanţelor Publice poate exercita, prin controlori delegaţi numiţi de ministrul finanţelor publice, controlul preventiv la unele entităţi publice asupra unor operaţiuni care pot afecta execuţia în condiţii de echilibru a bugetelor sau care sunt asociate unor categorii de riscuri determinate prin metodologia specifică analizei riscurilor.

7.2. Controlul preventiv delegat se exercită la nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002. De asemenea, ministrul finanţelor publice numeşte unul sau mai mulţi controlori delegaţi pentru operaţiunile derulate prin bugetul trezoreriei statului, pentru operaţiuni privind datoria publică şi pentru alte operaţiuni specifice Ministerului Finanţelor Publice.

7.3. Prin excepţie de la această regulă, în temeiul art. 30 din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, cu modificările şi completările ulterioare, prin ordin, ministrul finanţelor publice poate decide exercitarea controlului financiar preventiv delegat şi asupra operaţiunilor finanţate sau cofinanţate din fonduri publice ale unor ordonatori secundari sau terţiari de credite sau ale unor persoane juridice de drept privat, dacă prin aceştia se derulează un volum ridicat de credite bugetare şi/sau de angajament sau părţi semnificative din programele aprobate, iar operaţiunile presupun un grad ridicat de risc.

7.4. Pentru asigurarea gestiunii financiare, în condiţii de legalitate, economicitate şi eficienţă, a fondurilor acordate României de Uniunea Europeană şi pentru implementarea procedurilor prevăzute în regulamentele organismelor finanţatoare, ministrul finanţelor publice numeşte controlori delegaţi şi la agenţiile de implementare şi pentru Fondul Naţional de Preaderare.

8. Atribuţii ale controlorului delegat

8.1. Formularea de avize consultative cu privire la conformitatea, economicitatea, eficienţa şi eficacitatea unor operaţiuni sau proiecte de acte normative, dacă acestea au impact asupra fondurilor publice. Totodată, în avizele consultative controlorii delegaţi pot face referire şi la regularitatea sau legalitatea unor operaţiuni care se vor efectua cu certitudine în viitor sau la acţiuni şi/sau inacţiuni administrative care conduc la situaţii de neregularitate sau nelegalitate.

Avizele consultative se întocmesc la:

- iniţiativa controlorului delegat;

- solicitarea ministrului finanţelor publice;

- solicitarea ordonatorului de credite.

8.2. Analiza îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru includerea în programul de investiţii anexă la proiectul de buget a obiectivelor de investiţii noi şi în continuare, precum şi a actualizării valorii acestora în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri. Observaţiile formulate în avizele consultative vor fi transmise ordonatorului de credite pentru a fi avute în vedere la definitivarea proiectului de buget.

8.3. Supravegherea execuţiei bugetare în condiţii de echilibru şi de prudenţialitate, prin exercitarea controlului prin viză asupra operaţiunilor privind deschideri de credite, repartizări şi retrageri de credite, virări de credite între subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi între programe, modificarea repartizării pe trimestre a creditelor bugetare

8.4. Supravegherea organizării, ţinerii, actualizării şi raportării evidenţei angajamentelor

8.5. Monitorizarea şi îndrumarea metodologică a controlului financiar preventiv intern prin procedura vizei, prin avizul consultativ la refuzul de viză de control preventiv intern, prin propuneri de perfecţionare a organizării controlului preventiv intern şi prin aplicarea standardelor din domeniu

8.6. Exercitarea controlului financiar preventiv, din punct de vedere al legalităţii, regularităţii şi, după caz, al încadrării în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament, pentru operaţiuni care angajează patrimonial entitatea publică, dacă prin acestea se afectează un volum important din fondurile publice şi există riscuri asociate semnificative în efectuarea lor.

9. Numirea şi mandatul controlorilor delegaţi

9.1. Numirea controlorilor delegaţi la entităţile publice prevăzute la pct. 7 din prezentele norme metodologice se face prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea controlorului financiar şef.

9.2. Prin ordinul de numire controlorul delegat se învesteşte cu competenţa de a exercita, în numele legii, la ordonatorul de credite la care a fost numit, atribuţiile prevăzute la pct. 8 din prezentele norme metodologice.

În temeiul art. 16 alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, cu modificările şi completările ulterioare, conducătorul entităţii publice are obligaţia de a asigura controlorului/controlorilor delegat/delegaţi spaţiul şi dotarea adecvată, necesare exercitării în bune condiţii a atribuţiilor, precum şi cooperarea personalului din serviciile de specialitate şi a persoanelor desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv intern.

9.3. Prin ordinul de numire se stabilesc tipurile de operaţiuni care se supun controlului preventiv delegat, precum şi limitele de la care acesta se exercită.

Dacă în timpul exercitării mandatului apare necesitatea modificării listei de operaţiuni şi a limitelor valorice, controlorul financiar şef este împuternicit să opereze aceste modificări. Controlorul financiar şef îl va informa pe ministrul finanţelor publice asupra modificărilor aduse şi asupra motivelor care le-au determinat.

9.4. În cazul absenţei temporare de la post a controlorului delegat numit prin ordin al ministrului finanţelor publice, controlorul financiar şef este împuternicit să desemneze un alt controlor delegat care să îndeplinească atribuţiile celui dintâi pe durata absenţei acestuia.

9.5. Controlorul delegat îşi exercită atribuţiile în mod independent, neputându-i-se impune, pe nici o cale, acordarea sau refuzul vizei de control financiar preventiv. Asupra situaţiilor deosebite apărute în activitatea sa, controlorul delegat îl poate informa direct sau prin controlorul financiar şef pe ministrul finanţelor publice.

10. Condiţii specifice de exercitare a controlului financiar preventiv delegat

10.1. Controlul financiar preventiv delegat se exercită asupra operaţiunilor care se înscriu în condiţiile fixate prin ordinul de numire. Restul operaţiunilor prin care se afectează fondurile şi/sau patrimoniul public intră în competenţa exclusivă a controlului preventiv intern.

10.2. Controlul financiar preventiv delegat se exercită asupra operaţiunilor ce intră în competenţa sa numai după ce acestea au fost supuse controlului preventiv intern. Operaţiunile refuzate la viza de control preventiv intern nu mai sunt supuse controlului preventiv delegat.

10.3. În exercitarea atribuţiilor sale de control asupra operaţiunilor la care s-a stabilit competenţa sa, controlorul delegat va urma procedura prevăzută la pct. 5 din prezentele norme metodologice. Perioada maximă de verificare este de 3 zile lucrătoare de la prezentarea operaţiunii, însoţită de toate documentele justificative şi informaţiile solicitate.

În cazuri excepţionale, controlorul delegat are dreptul să prelungească perioada de verificare cu maximum 5 zile lucrătoare, informându-l, în acest sens, pe controlorul financiar şef şi ordonatorul de credite.

10.4. Dacă în exercitarea atribuţiilor sale controlorul delegat sesizează că, în mod repetat, controlul preventiv intern a acordat viza pentru operaţiuni care nu întrunesc condiţiile de legalitate, regularitate şi, după caz, de încadrare în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament, acesta îl va informa în scris pe ordonatorul de credite pentru a dispune măsurile ce se impun potrivit responsabilităţilor prevăzute la art. 22 şi la art. 52 alin. (3) din Legea nr. 500/2002, precum şi la art. 14 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

10.5. Avizul consultativ, solicitat de către ordonatorul de credite controlorului delegat în cazul refuzului de viză de control preventiv intern, nu constituie un act de pronunţare asupra legalităţii şi regularităţii operaţiunilor.

11. Regimul refuzului de viză al controlorului delegat

11.1. Dacă în urma parcurgerii procedurii de verificare menţionate la pct. 5 şi 10 din prezentele norme metodologice se constată că operaţiunile nu întrunesc condiţiile de legalitate, regularitate şi încadrare, după caz, în destinaţia şi limitele creditelor bugetare şi/sau de angajament, controlorul delegat va comunica, în scris (anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice), ordonatorului de credite motivele pentru care operaţiunea nu poate fi efectuată, consemnând acest fapt în Registrul privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv. O copie de pe textul comunicării va fi transmisă controlorului financiar şef.

11.2. În situaţia în care ordonatorul de credite consideră că operaţiunea poate fi efectuată, solicită, în scris, controlorului delegat acordarea vizei, prezentând argumentele corespunzătoare de legalitate şi regularitate. În caz contrar, operaţiunea se consideră retrasă de la viză, iar actele justificative se restituie, sub semnătură, compartimentului de specialitate.

11.3. Dacă controlorul delegat consideră întemeiate argumentele ordonatorului de credite, va acorda viza pentru efectuarea operaţiunii. În situaţia în care argumentele sunt considerate neîntemeiate sau insuficiente, controlorul delegat va aduce la cunoştinţă ordonatorului de credite refuzul de viză (anexa nr. 6) şi va restitui, sub semnătură, compartimentelor de specialitate actele justificative.

În situaţii complexe, controlorul delegat poate solicita controlorului financiar şef constituirea, în condiţiile legii, a comisiei pentru formularea opiniei neutre. Această opinie va fi adusă la cunoştinţă controlorului delegat în 3 zile de la solicitarea sa.

11.4. Termenul pentru pronunţare prevăzut la pct. 10.3 se suspendă pe perioada de la comunicarea motivelor pentru care operaţiunea nu poate fi efectuată până la primirea punctului de vedere al ordonatorului de credite şi pe perioada formulării opiniei neutre.

11.5. Cu excepţia cazurilor în care refuzul de viză se datorează depăşirii creditelor bugetare sau de angajament, operaţiunile refuzate la viză se pot efectua numai pe propria răspundere a ordonatorului de credite. Actul de decizie prin care ordonatorul dispune efectuarea operaţiunii pe propria răspundere va fi adus la cunoştinţă compartimentului de audit intern şi controlorului delegat care va consemna acest fapt în Registrul privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv.

11.6. Controlorul delegat va informa Ministerul Finanţelor Publice asupra operaţiunilor refuzate la viză şi executate pe răspunderea ordonatorului de credite, cu ocazia raportărilor lunare transmise controlorului financiar şef, precum şi Curtea de Conturi, cu ocazia controalelor de descărcare de gestiune sau a altor controale dispuse de aceasta.

12. Raportul naţional anual privind controlul preventiv

12.1. În conformitate cu prevederile art. 23 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Finanţelor Publice elaborează şi transmite spre dezbatere Guvernului, până la sfârşitul trimestrului I al fiecărui an, raportul naţional anual privind controlul preventiv.

12.2. În raportul naţional anual privind controlul preventiv se evaluează activitatea de control financiar preventiv şi capacitatea administrativă a entităţilor publice de integrare a acestuia în sfera responsabilităţii manageriale prin dezvoltarea unui sistem de control intern eficace, se identifică şi se evaluează riscurile asociate actelor de gestiune a patrimoniului şi a fondurilor publice şi se formulează opinii şi recomandări cu privire la acţiunile ce trebuie întreprinse în plan legislativ şi administrativ pentru o mai corectă şi eficientă utilizare a resurselor publice.

12.3. În vederea atingerii acestui scop, în raportul naţional anual privind controlul preventiv se va face referire la:

a) rezultatele activităţii de control financiar preventiv, concretizate în:

- volumul, tipologia şi structura operaţiunilor analizate din punct de vedere al legalităţii, regularităţii şi, după caz, al încadrării în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament;

- neautorizarea, prin refuz de viză, a unor operaţiuni care nu întrunesc condiţiile prevăzute de actele normative în vigoare pentru a fi efectuate;

- opiniile formulate prin avizele consultative, orientate spre asigurarea unei mai bune gestiuni financiare, perfecţionarea cadrului normativ, introducerea unor noi standarde de control;

b) factorii de risc decurgând din:

- caracteristicile legislaţiei primare şi secundare în perioada de tranziţie, precum şi din constrângerile bugetare;

- capacitatea entităţilor publice de a organiza sisteme de gestiune bazate pe norme, ghiduri şi proceduri detaliate de efectuare a operaţiunilor, de a optimiza circuitul documentelor, de a defini riguros responsabilităţile compartimentelor de specialitate şi ale personalului din cadrul acestora şi de a aplica principiul separării atribuţiilor;

- numărul, pregătirea profesională şi calificarea personalului;

- neidentificarea operaţiunilor sensibile şi avizarea unor operaţiuni care se dovedesc a fi nelegale sau ineficiente;

- neasigurarea unei independenţe reale în exercitarea controlului financiar preventiv;

- modul în care conducătorul entităţii publice tratează refuzurile de viză şi/sau avizele consultative emise;

c) acţiunile ce au fost sau trebuie întreprinse pentru reducerea riscurilor în administrarea patrimoniului şi/sau fondurilor publice.

12.4. Entităţile publice care administrează patrimoniul public şi/sau fonduri publice prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 au obligaţia întocmirii rapoartelor trimestriale cu privire la activitatea de control preventiv propriu, care cuprind situaţia statistică a operaţiunilor supuse controlului preventiv şi sinteza motivaţiilor pe care s-au întemeiat refuzurile de viză, în perioada raportată, completate conform machetei cuprinse în anexa nr. 7 la prezentele norme metodologice.

12.5. Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari sau terţiari de credite depun rapoartele la organul ierarhic superior, la termenele fixate de acesta.

Ministerele, celelalte organe ale administraţiei publice centrale, autorităţile publice, autorităţile administrative autonome, agenţiile întocmesc rapoarte pentru activitatea proprie şi centralizează rapoartele primite de la entităţile subordonate. Acestea vor fi transmise Ministerului Finanţelor Publice (Direcţia generală de control financiar preventiv) până la finele lunii următoare trimestrului la care se referă raportarea.

12.6. Controlorii delegaţi întocmesc rapoarte lunare pe care le transmit controlorului financiar şef. La rapoarte se vor anexa copii de pe: comunicările întocmite conform anexei nr. 5, dacă acestea au fost însuşite de ordonator; refuzurile de viză, în care se va menţiona, dacă este cazul, efectuarea operaţiunii pe răspunderea ordonatorului; avizele consultative emise; alte informaţii solicitate de conducerea Corpului controlorilor delegaţi.

13. Dispoziţii finale

13.1. În anexa nr. 8 se prezintă Codul specific de norme profesionale pentru persoanele care desfăşoară activitatea de control financiar preventiv propriu.

13.2. Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

se încarcă...