Back

Ministerul Finanţelor Publice

Normele metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv din 16.04.2003

Atenţie! Acest document a fost consolidat la data de 15.12.2009! Pentru a vedea versiunea actualizată, ai nevoie de un abonament Lege5! Alege-ţi abonamentul →

Te interesează forma consolidată a documentului? O poți cumpăra online în varianta PDF sau Kindle! Cumpără document: 33,20 Lei

În vigoare de la 13.05.2003

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 320 din 13.05.2003.

Fişa actului →

A. Dispoziţii generale

1. Scopul controlului financiar preventiv şi categoriile de operaţiuni asupra cărora se exercită

1.1. Controlul financiar preventiv are drept scop identificarea proiectelor de operaţiuni (denumite în continuare operaţiuni) care nu respectă condiţiile de legalitate şi regularitate şi/sau, după caz, de încadrare în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi de angajament şi prin a căror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public şi/sau fondurile publice.

1.2. Fac obiectul controlului financiar preventiv operaţiunile care vizează, în principal:

- angajamentele legale şi angajamentele bugetare*);

*) Actul juridic prin care se creează (în cazul actelor administrative sau al contractelor) sau se constată (în cazul legilor, hotărârilor Guvernului, acordurilor, hotărârilor judecătoreşti) obligaţii de plată pe seama fondurilor publice este angajamentul legal (corespunzător art. 2 pct. 3 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice). Actul administrativ prin care se rezervă creditul bugetar în vederea stingerii prin plată a obligaţiei de plată ce rezultă din execuţia ulterioară a angajamentului legal este angajamentul bugetar (corespunzător art. 2 pct. 2 din acelaşi act normativ).

- deschiderea şi repartizarea de credite bugetare;

- modificarea repartizării pe trimestre şi pe subdiviziuni a clasificaţiei bugetare a creditelor aprobate, inclusiv prin virări de credite;

- ordonanţarea cheltuielilor;

- constituirea veniturilor publice, în privinţa autorizării şi stabilirii titlurilor de încasare;

- concesionarea sau închirierea de bunuri aparţinând domeniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;

- vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri aparţinând domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;

- alte categorii de operaţiuni stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

1.3. În funcţie de specificul entităţii publice, conducătorul acesteia decide exercitarea controlului financiar preventiv şi asupra altor categorii de operaţiuni.

2. Entităţile publice la care, potrivit legii, se organizează controlul financiar preventiv

2.1. Entităţile publice, în înţelesul legii, la care se organizează controlul financiar preventiv sunt:

- autorităţile publice şi autorităţile administrative autonome;

- instituţiile publice aparţinând administraţiei publice centrale şi locale şi instituţiile publice din subordinea acestora;

- regiile autonome de interes naţional sau local;

- companiile sau societăţile naţionale;

- societăţile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială deţine capitalul majoritar;

- agenţiile, cu sau fără personalitate juridică, care gestionează fonduri provenite din finanţări externe, rambursabile sau nerambursabile, cum ar fi: unităţile de management al proiectelor (UMP), unităţile de coordonare a proiectelor (UCP), Oficiul de plăţi şi contractare PHARE (OPCP), Agenţia SAPARD, Fondul Naţional de Preaderare, precum şi alte agenţii de implementare a fondurilor comunitare;

- Ministerul Finanţelor Publice, pentru operaţiunile de trezorerie, datorie publică, realizarea veniturilor statului şi a contribuţiei României la bugetul Uniunii Europene;

- autorităţile publice executive ale administraţiei publice locale, pentru operaţiunile de datorie publică şi realizarea veniturilor proprii.

2.2. Entităţile publice prin care se realizează veniturile statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale vor organiza controlul financiar preventiv conform normelor specifice elaborate în funcţie de modalităţile prevăzute de legislaţia fiscală pentru stabilirea titlurilor de încasare şi pentru reducerea, eşalonarea sau anularea acestora.

Regiile autonome, companiile/societăţile naţionale, precum şi societăţile comerciale la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale deţin capitalul majoritar vor elabora, de asemenea, norme specifice de control financiar preventiv, ţinând cont de legislaţia aplicabilă entităţilor care sunt organizate şi funcţionează în regim comercial.

2.3. Instituţiilor publice care administrează patrimoniul public şi gestionează fonduri publice le este aplicabil Cadrul general al operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv, prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.

În raport de specificul entităţilor publice, conducătorii acestora vor dispune particularizarea, dezvoltarea şi actualizarea acestuia.

2.4. Controlul financiar preventiv asupra operaţiunilor care reprezintă recuperări de sume utilizate şi constatate ulterior ca necuvenite - atât pentru fonduri interne, cât şi pentru cele aferente finanţărilor de la Uniunea Europeană - se va organiza, la structura/structurile responsabile pentru recuperarea unor astfel de sume, prin norme metodologice specifice; aceste norme vor fi elaborate în funcţie de legislaţia ce va fi adoptată ca urmare a angajamentelor asumate de România prin Documentul de poziţie revizuit, transmis Uniunii Europene.

2.5. În toate cazurile în care entităţile publice gestionează fonduri provenite din finanţări externe, în normele de exercitare a controlului financiar preventiv vor fi integrate procedurile prevăzute de regulamentele organismelor finanţatoare.

3. Conţinutul controlului financiar preventiv

3.1. Potrivit art. 23 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, controlul financiar preventiv se exercită asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public.

3.2. Controlul financiar preventiv se exercită asupra documentelor în care sunt consemnate operaţiunile patrimoniale, înainte ca acestea să devină acte juridice, prin aprobarea lor de către titularul de drept al competenţei sau de către titularul unei competenţe delegate în condiţiile legii. Nu intră în sfera controlului financiar preventiv analiza şi certificarea situaţiilor financiare şi/sau patrimoniale, precum şi verificarea operaţiunilor deja efectuate.

3.3. Controlul financiar preventiv constă în verificarea sistematică a operaţiunilor care fac obiectul acestuia, din punct de vedere al:

a) respectării tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării operaţiunilor (control de legalitate);

b) îndeplinirii sub toate aspectele a principiilor şi a regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriilor de operaţiuni din care fac parte operaţiunile supuse controlului (control de regularitate);

c) încadrării în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament, după caz (control bugetar).

3.4. Controlul financiar preventiv al operaţiunilor se exercită pe baza actelor şi/sau documentelor justificative certificate în privinţa realităţii, regularităţii şi legalităţii, de către conducătorii compartimentelor de specialitate emitente.

3.5. Operaţiunile ce privesc acte juridice prin care se angajează patrimonial entitatea publică se supun controlului financiar preventiv după avizarea lor de către compartimentele de specialitate juridică şi financiar-contabilă. La entităţile publice unde nu sunt organizate compartimente de specialitate juridică şi/sau financiar-contabilă, controlul financiar preventiv se va exercita exclusiv prin viza persoanei desemnate de conducătorul entităţii publice.

3.6. Conducătorii compartimentelor de specialitate răspund pentru realitatea, regularitatea şi legalitatea operaţiunilor ale căror acte şi/sau documente justificative le-au certificat sau avizat. Obţinerea vizei de control financiar preventiv pentru operaţiuni care au la bază acte şi/sau documente justificative certificate sau avizate, care se dovedesc ulterior nereale, inexacte sau nelegale, nu exonerează de răspundere şefii compartimentelor de specialitate sau alte persoane competente din cadrul acestora.

B. Controlul financiar preventiv propriu

4. Organizarea controlului financiar preventiv propriu

4.1. Controlul financiar preventiv se organizează, de regulă, în cadrul compartimentelor de specialitate financiar-contabilă. În raport de natura operaţiunilor, conducătorul entităţii publice poate decide extinderea acestuia şi la nivelul altor compartimente de specialitate în care se iniţiază, prin acte juridice, sau se constată obligaţii de plată sau alte obligaţii de natură patrimonială.

4.2. Controlul financiar preventiv se exercită, prin viză, de persoane din cadrul compartimentelor de specialitate desemnate în acest sens de către conducătorul entităţii publice. Actul de numire, întocmit conform modelului din anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice, va cuprinde limitele de competenţă în exercitarea acestuia. Persoanele care exercită controlul financiar preventiv sunt altele decât cele care aprobă şi efectuează operaţiunea supusă vizei.

4.3. Viza de control financiar preventiv se exercită prin semnătura persoanei desemnate şi prin aplicarea sigiliului personal, care va cuprinde următoarele informaţii: denumirea entităţii publice; menţiunea "vizat pentru control financiar preventiv"; numărul sigiliului (numărul de identificare a titularului acestuia); data acordării vizei (an, lună, zi).

4.4. Documentele prezentate la viza de control financiar preventiv se înscriu în Registrul privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv, al cărui conţinut este redat în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice.

4.5. Termenul pentru pronunţare (acordarea/refuzul vizei) se stabileşte, prin decizie internă, de conducătorul entităţii publice în funcţie de natura şi complexitatea operaţiunilor cuprinse în Cadrul general şi/sau specific al operaţiunilor supuse controlului preventiv.

5. Procedura de control

5.1. Documentele care privesc operaţiuni asupra cărora este obligatorie exercitarea controlului financiar preventiv se transmit persoanelor desemnate cu exercitarea acestuia de către compartimentele de specialitate care iniţiază operaţiunea.

5.2. Documentele privind operaţiunile prin care se afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public vor fi însoţite de avizele compartimentelor de specialitate, de note de fundamentare, de acte şi/sau documente justificative şi, după caz, de o "Propunere de angajare a unei cheltuieli" şi/sau de un "Angajament individual/global", întocmite conform anexei nr. 1 şi, respectiv, anexei nr. 2 la normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002.

5.3. Persoanele desemnate pentru exercitarea controlului financiar preventiv vor prelua documentele şi vor proceda, într-o primă etapă, la verificarea formală a acestora cu privire la: completarea documentelor în concordanţă cu conţinutul acestora; existenţa semnăturilor persoanelor autorizate din cadrul compartimentelor de specialitate; existenţa actelor justificative specifice operaţiunii prezentate la viză.

5.4. Dacă nu sunt respectate cerinţele enunţate la pct. 5.3, documentele sunt returnate emitentului, precizându-se, în scris, motivele restituirii.

5.5. După efectuarea controlului formal, persoanele desemnate să exercite controlul financiar preventiv înregistrează documentele în Registrul privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv şi efectuează verificarea operaţiunii din punct de vedere al legalităţii, regularităţii şi, după caz, al încadrării în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament.

5.6. Dacă necesităţile o impun, în vederea exercitării unui control preventiv cât mai complet, se pot solicita şi alte acte justificative, precum şi avizul compartimentului de specialitate juridică. Întârzierea sau refuzul furnizării actelor justificative ori avizelor solicitate va fi comunicat conducătorului entităţii publice, pentru a dispune măsurile legale.

5.7. Dacă în urma verificării de fond operaţiunea îndeplineşte condiţiile de legalitate, regularitate şi, după caz, de încadrare în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament, se acordă viza prin aplicarea sigiliului şi a semnăturii pe exemplarul documentului care se arhivează la entitatea publică.

5.8. Documentele vizate şi actele justificative ce le-au însoţit sunt restituite, sub semnătură, compartimentului de specialitate emitent, în vederea continuării circuitului acestora, consemnându-se acest fapt în Registrul privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv.

6. Refuzul de viză

6.1. Dacă în urma verificării se constată că operaţiunile nu întrunesc condiţiile de legalitate, regularitate şi, după caz, de încadrare în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament, persoanele desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv vor refuza motivat, în scris, acordarea vizei de control financiar preventiv (anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice), consemnând acest fapt în Registrul privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv.

6.2. Refuzul de viză, însoţit de actele justificative semnificative, va fi adus la cunoştinţa conducătorului entităţii publice, iar celelalte documente se vor restitui, sub semnătură, compartimentelor de specialitate care au iniţiat operaţiunea.

6.3. Cu excepţia cazurilor în care refuzul de viză se datorează depăşirii creditelor bugetare şi/sau de angajament, operaţiunile refuzate la viză se pot efectua pe propria răspundere a conducătorului entităţii publice.

6.4. Efectuarea pe propria răspundere a operaţiunii refuzate la viza de control financiar preventiv se face printr-un act de decizie internă emis de conducătorul entităţii publice. O copie de pe actul de decizie internă va fi transmisă persoanei care a refuzat viza, compartimentului de audit public intern al entităţii publice, precum şi, după caz, controlorului delegat.

6.5. Persoanele desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv vor informa Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor Publice şi, după caz, organul ierarhic superior al entităţii publice asupra operaţiunilor refuzate la viză şi efectuate pe propria răspundere.

Informarea organului ierarhic superior se va face de îndată ce efectuarea operaţiunii a fost dispusă, prin transmiterea unei copii de pe actul de decizie internă şi de pe motivaţia refuzului de viză. Conducătorul organului ierarhic superior are obligaţia de a lua măsurile legale pentru restabilirea situaţiei de drept.

Dacă prin operaţiunea refuzată la viză, dar efectuată pe propria răspundere de către conducătorul entităţii publice, se prejudiciază patrimonial entitatea şi dacă conducătorul organului ierarhic superior (după caz) nu a dispus măsurile legale, atunci vor fi sesizate inspecţia centrală şi/sau inspecţiile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice.

Informarea Curţii de Conturi se va face cu ocazia efectuării controalelor de descărcare de gestiune sau a altor controale ce intră în competenţa sa.

  1. Prezentare produs
  2. Manual de utilizare
  3. Ro En

Vânzări

  • Telefon: (+40 21) 311.97.11
  • E-Mail: vanzari@indaco.ro
se încarcă...