Parlamentul României

Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01 ianuarie 2003

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 2 din 6

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Principiul unității
Modificări (1)

Art. 10. - Modificări (1), Jurisprudență (1)

(1) Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice.
Jurisprudență (1)

(2) Toate veniturile reținute și utilizate în sistem extrabugetar, sub diverse forme și denumiri, se introduc în bugetul de stat, urmând regulile și principiile acestui buget, cu excepția celor prevăzute la art. 62 alin. (1) lit. b) și c) și la art. 68, precum și a celor pentru constituirea, potrivit legii, a fondurilor de stimulare a personalului.

(3) Veniturile și cheltuielile Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic și ale Fondului special al drumurilor publice se introduc în bugetul de stat ca venituri și cheltuieli cu destinație specială, urmând regulile și principiile acestui buget.

(4) În vederea respectării principiilor bugetare, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi Guvernul va propune Parlamentului modificarea actelor normative pentru desființarea veniturilor și cheltuielilor cu destinație specială incluse în bugetul de stat.

Principiul anualității

Art. 11. - Jurisprudență (8)

(1) Veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioadă de un an, care corespunde exercițiului bugetar.
Jurisprudență (13)

(2) Toate operațiunile de încasări și plăți efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului respectiv.

Principiul specializării bugetare

Art. 12. - Jurisprudență (15)

Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică și destinația acestora, potrivit clasificației bugetare.

Principiul unității monetare

Art. 13. - Jurisprudență (2)

Toate operațiunile bugetare se exprimă în monedă națională.

Reguli privind cheltuielile bugetare

Art. 14. - Jurisprudență (132)

(1) Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale.
Jurisprudență (8)

(2) Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) și nici angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială.
Jurisprudență (82)

(3) Nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanță și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare.
Jurisprudență (28)

Limite privind micșorarea veniturilor și majorarea cheltuielilor bugetare
Modificări (1)

Art. 15. - Modificări (1), Referințe (1), Jurisprudență (4)

(1) În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, inițiatorii au obligația să prevadă și mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau creșterea cheltuielilor. În acest scop inițiatorii trebuie să elaboreze, cu sprijinul Ministerului Finanțelor Publice sau al altor instituții implicate, fișa financiară care însoțește expunerea de motive sau nota de fundamentare, după caz, și care va fi actualizată în concordanță cu eventualele modificări intervenite în proiectul de act normativ. În această fișă se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat, care trebuie să aibă în vedere:
Modificări (1), Jurisprudență (17)

a) schimbările anticipate în veniturile și cheltuielile bugetare pentru următorii 5 ani;

b) eșalonarea anuală a creditelor bugetare, în cazul acțiunilor multianuale;

c) propuneri realiste în vederea acoperirii majorării cheltuielilor;

d) propuneri realiste în vederea acoperirii minusului de venituri.

(2) După depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament pot fi aprobate acte normative numai în condițiile prevederilor alin. (1), dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare, aferente exercițiului bugetar pentru care s-a elaborat bugetul.
Jurisprudență (1)

SECȚIUNEA a 2-a Competențe și responsabilități în procesul bugetar

Aprobarea bugetelor

Art. 16. - Jurisprudență (3)

(1) Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe nerambursabile, bugetul trezoreriei statului și bugetele instituțiilor publice se aprobă astfel:

a) bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat și bugetele fondurilor externe nerambursabile, prin lege;
Jurisprudență (16)

b) bugetele instituțiilor publice autonome, de către organele abilitate în acest scop prin legi speciale;
Jurisprudență (1)

c) bugetele instituțiilor publice finanțate parțial din bugetele prevăzute la lit. a), prin lege, ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite;
Modificări (1)

d) bugetele instituțiilor publice finanțate integral din bugetele prevăzute la lit. a), de către ordonatorul de credite ierarhic superior al acestora;
Jurisprudență (4)

e) bugetele instituțiilor publice care se finanțează integral din venituri proprii, de către organul de conducere al instituției publice și cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior;
Jurisprudență (1)

f) bugetul trezoreriei statului, prin hotărâre a Guvernului.

(2) Bugetele prevăzute la alin. (1) lit. d) și e) se aprobă în termen de 15 zile de la data publicării legii bugetare anuale sau a legii de rectificare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Jurisprudență (1)

Rolul Parlamentului

Art. 17. - Jurisprudență (4)

(1) Parlamentul adoptă legile bugetare anuale și legile de rectificare, elaborate de Guvern în contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta.
Jurisprudență (29)

(2) În cazul în care legile bugetare anuale, depuse în termen legal, nu au fost adoptate de către Parlament până cel târziu la data de 15 decembrie a anului anterior anului la care se referă proiectul de buget, Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgență.

(3) În timpul dezbaterilor nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare anuale, care determină majorarea nivelului deficitului bugetar.

(4) Parlamentul adoptă legile contului general anual de execuție.

Rolul Guvernului

Art. 18. - Jurisprudență (20)

(1) Guvernul asigură realizarea politicii fiscal-bugetare, care ia în considerare perspectivele economice și prioritățile politice cuprinse în Programul de guvernare acceptat de Parlament.

(2) Guvernul asigură:
Jurisprudență (2)

a) elaborarea raportului privind situația macroeconomică pentru anul bugetar respectiv și proiecția acesteia în următorii 3 ani;
Jurisprudență (1)

b) elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale și transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, în cadrul termenului limită prevăzut de prezenta lege;
Jurisprudență (2)

c) exercitarea conducerii generale a activității executive în domeniul finanțelor publice, scop în care examinează periodic execuția bugetară și stabilește măsuri pentru menținerea sau îmbunătățirea echilibrului bugetar, după caz;

d) supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare și a contului general anual de execuție;

e) utilizarea fondului de rezervă bugetară și a fondului de intervenție la dispoziția sa, pe bază de hotărâri.
Jurisprudență (1)

Rolul Ministerului Finanțelor Publice

Art. 19. - Referințe (1), Jurisprudență (511), Reviste (1), Referințe în cărți (1)

În domeniul finanțelor publice Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții:
Jurisprudență (1)

a) coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție;
Jurisprudență (32)

b) dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare;
Jurisprudență (4)

c) emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor și forma de prezentare a acestora;

d) emite norme metodologice, precizări și instrucțiuni prin care se stabilesc practicile și procedurile pentru încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, controlul cheltuirii acestora, încheierea exercițiului bugetar anual, contabilizarea și raportarea;
Modificări (1), Referințe (2), Jurisprudență (9)

e) solicită rapoarte și informații oricăror instituții care gestionează fonduri publice;
Jurisprudență (2)

f) aprobă clasificațiile bugetare, precum și modificările acestora;
Jurisprudență (1)

g) analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor;
Jurisprudență (32)

h) furnizează Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite, documentele care au stat la baza fundamentării proiectelor legilor bugetare anuale;
Jurisprudență (6)

i) asigură monitorizarea execuției bugetare, iar în cazul în care se constată abateri ale veniturilor și cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului măsuri pentru reglementarea situației;
Jurisprudență (5)

j) avizează, în fază de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele sau alte asemenea înțelegeri încheiate cu partenerii externi, precum și proiectele de acte normative, care conțin implicații financiare;
Jurisprudență (2)

k) stabilește conținutul, forma de prezentare și structura programelor elaborate de ordonatorii principali de credite;

l) blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite;
Jurisprudență (4)

m) dispune măsurile necesare pentru administrarea și urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanțării în bani, rezultate din contribuția financiară externă acordată Guvernului României;
Jurisprudență (1)

n) colaborează cu Banca Națională a României la elaborarea balanței de plăți externe, a balanței creanțelor și angajamentelor externe, a reglementărilor în domeniul monetar și valutar;

o) prezintă semestrial Guvernului și comisiilor pentru buget, finanțe și bănci ale Parlamentului, împreună cu Banca Națională a României, informări asupra modului de realizare a balanței de plăți externe și a balanței creanțelor și angajamentelor externe și propune soluții de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al balanței de plăți externe;

p) participă, în numele statului, în țară și în străinătate, după caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale și multilaterale de promovare și protejare a investițiilor și convențiile de evitare a dublei impuneri și combatere a evaziunii fiscale și, împreună cu Banca Națională a României, în probleme financiare, valutare și de plăți;

r) îndeplinește și alte atribuții prevăzute de dispozițiile legale.

Categorii de ordonatori de credite
Modificări (1)

Art. 20. - Modificări (1), Jurisprudență (48)

(1) Ordonatorii principali de credite sunt miniștrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, conducătorii altor autorități publice și conducătorii instituțiilor publice autonome.
Jurisprudență (28)

(2) Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele și condițiile delegării.
Jurisprudență (2)

(3) În cazurile prevăzute de legi speciale ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi.

(4) Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz.
Jurisprudență (26)

Rolul ordonatorilor de credite
Modificări (1)

Art. 21. - Modificări (1), Acțiuni admise (1), Referințe (1), Jurisprudență (123)

(1) Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Jurisprudență (18)

(2) Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate, potrivit alin. (1), pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Jurisprudență (29)

(3) Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.
Jurisprudență (8)

(4) Ordonatorii principali de credite vor repartiza, potrivit alin. (1), creditele bugetare, după reținerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei execuții bugetare prudente, cu excepția cheltuielilor de personal și a celor care decurg din obligații internaționale, care vor fi repartizate integral. Repartizarea sumelor reținute în proporție de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de către Guvern a execuției bugetare pe primul semestru.
Referințe (10), Derogări (5), Jurisprudență (4)

(5) Toate instituțiile publice trebuie să aibă bugetul aprobat, potrivit prevederilor prezentei legi.

Responsabilitățile ordonatorilor de credite

Art. 22. - Jurisprudență (18)

(1) Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.
Modificări (1), Jurisprudență (39)

(2) Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de:
Jurisprudență (4)

a) angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate și aprobate potrivit prevederilor art. 21;
Modificări (1), Jurisprudență (3)

b) realizarea veniturilor;
Jurisprudență (2)

c) angajarea și utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
Modificări (1), Jurisprudență (2)

d) integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduc;

e) organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și execuției bugetare;

f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de lucrări de investiții publice;

g) organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;

h) organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform prevederilor legale.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...