Back

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE

Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice - revizia I din 09.03.2007

Textul acestei forme gratuite este cel publicat în M.Of. al României și nu include modificările ulterioare.

În vigoare de la 18.05.2007

Atentie! Documentul este disponibil și în forma actualizată la zi conform ultimei modificări din data de 18.12.2007!

Te interesează forma actualizată la zi a documentului? O poți cumpăra online în varianta PDF sau Kindle!

Preț: 32,88 Lei cu TVA

Cumpără document în formă actualizată

CAPITOLUL I Scop

Art. 1. -

Scopul prezentei norme tehnice este:

a) să stabilească principiile care stau la baza delimitării zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice;

b) să precizeze dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă pentru fiecare tip de capacitate energetică.

Art. 2. -

Prin aplicarea acestei norme tehnice se urmăreşte ca, prin proiectare, executare, exploatare, mentenanţă, să se asigure:

a) protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora;

b) evitarea punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului.

CAPITOLUL II Domeniu de aplicare

Art. 3. -

Prezenta normă tehnică stabileşte dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă pentru:

a) capacităţi de producere a energiei electrice şi a energiei termice în cogenerare;

b) reţele electrice de transport şi de distribuţie a energiei electrice.

Art. 4. -

Norma tehnică nu se aplică la:

a) centrale nuclearelectrice, pentru care zonarea se face în conformitate cu normele de securitate nucleară aprobate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare;

b) acumulatoare electrice, grupuri electrogene mobile, instalaţii electrice amplasate pe vehicule de orice fel;

c) surse staţionare de energie electrică în curent continuu;

d) instalaţii energetice amplasate în marea teritorială care nu sunt racordate la reţeaua electrică;

e) instalaţii electrice cu caracter special destinate tracţiunii electrice, industriei miniere, electrochimiei etc., supuse unor norme specifice.

CAPITOLUL III Definiţii şi abrevieri

Art. 5. -

În contextul normei tehnice se aplică următoarele definiţii şi abrevieri:

Termen sau abreviere Definiţie
Baraj deversor Baraj de beton, echipat cu deschideri deversoare care asigură evacuarea apei peste baraj
Canal de derivaţie Canal prin care se abate parţial sau integral un debit de apă
Capacitate energetică Instalaţiile de producere a energiei electrice sau energiei termice în cogenerare, reţele electrice de transport şi distribuţie a energiei electrice; în prezenta normă tehnică noţiunea "capacitate energetică" cuprinde şi construcţiile, instalaţiile, amenajările aferente unei capacităţi energetice, cuprinse în incinta acesteia sau exterioare ei
Categorie de pericol de incendiu a unei construcţii de producţie şi depozitare1) Noţiune prin care se caracterizează riscul de incendiu al unei încăperi, compartiment sau construcţie de producţie şi/sau depozitare, în funcţie de proprietăţile fizico-chimice ale materialelor prelucrate sau depozitate; se definesc 5 categorii de pericol de incendiu, de la A şi B (risc foarte mare de incendiu) până la E (risc mic de incendiu)
Clasă de importanţă a unei construcţii1) Criteriu de caracterizare a unei construcţii din punctul de vedere al necesităţii asigurării funcţionalităţii în timpul unui cutremur şi imediat după aceea; clasa I cuprinde construcţii de importanţă vitală pentru societate, iar clasa IV cuprinde construcţii de importanţă redusă
Clasă de risc seismic1) Noţiune care caracterizează o construcţie aflată pe un amplasament, din punctul de vedere al efectelor probabile ale unor cutremure, caracteristice acelui amplasament; clasa RsI caracterizează construcţiile cu un grad ridicat de prăbuşire, iar clasa RsIV caracterizează construcţiile la care răspunsul seismic este similar celui corespunzător construcţiilor noi
Clasă de periculozitate a materialelor şi a substanţelor depozitate1) Noţiune ce caracterizează aportul materialelor depozitate într-o încăpere la apariţia şi dezvoltarea unui incendiu, precum şi sensibilitatea acestora la efectul unui incendiu; se definesc clase de periculozitate, de la P1 (materiale incombustibile) până la P5 (materiale cu periculozitate deosebit de mare)
Categorie seismică a instalaţiilor şi a echipamentelor1) Noţiune ce caracterizează instalaţiile şi echipamentele pe baza exigenţelor de funcţionare şi comportare în timpul unui cutremur şi după cutremur; cele cuprinse în categoria A trebuie să rămână în funcţiune în timpul unui cutremur şi după cutremur, în condiţiile neafectării şi menţinerii vieţii în interiorul clădirilor în care acestea sunt amplasate, iar cele cuprinse în clasa E sunt de uz curent, cu nivel de asigurare minim
Culoar de trecere a liniei electrice aeriene Suprafaţă terestră situată de-a lungul liniei electrice aeriene şi spaţiul aerian de deasupra sa, în care se impun restricţii şi interdicţii din punctul de vedere al coexistenţei liniei cu elementele naturale, obiectele, construcţiile, instalaţiile; culoarul de trecere include zona de protecţie şi zona de siguranţă a liniei
Distanţă de protecţie Distanţa minimă care delimitează zona de protecţie a capacităţii energetice, măsurată, în proiecţie orizontală, de la limita sa exterioară, de o parte şi de alta sau împrejurul acesteia
Distanţă de siguranţă Distanţa minimă care delimitează zona de siguranţă a capacităţii energetice, măsurată în proiecţie orizontală sau verticală între limita exterioară a acesteia şi punctul cel mai apropiat al unei instalaţii sau construcţii; distanţa de siguranţă cuprinde şi distanţa de protecţie
Front de retenţie Parte a nodului hidrotehnic a cărei construcţie realizează acumularea
Grad de rezistenţă la foc a unei construcţii1) Capacitate globală a unei construcţii de a răspunde la acţiunea unui incendiu; se definesc 5 grade de rezistenţă la foc, cu durate diferite pentru tipuri de elemente de construcţii, de la I (durata maximă de rezistenţă la foc) până la V (durata minimă de rezistenţă la foc)
Linie electrică de înaltă tensiune Linie electrică aeriană sau subterană cu tensiune nominală mai mare de 1.000 V
Linie electrică de joasă tensiune Linie electrică aeriană sau subterană cu tensiune nominală mai mică sau egală cu 1.000 V
Panou de întindere Porţiune de linie electrică aeriană compusă din una sau mai multe deschideri, cuprinsă între 2 stâlpi de întindere consecutivi
Reţea electrică Ansamblu de linii, inclusiv elemente de susţinere şi de protecţie a acestora, staţii electrice şi alte echipamente electroenergetice, conectate între ele, prin care se transmite energia electrică de la capacităţi energetice de producere a energiei electrice la utilizatori
Riscuri rezultate ca urmare a unor activităţi umane Posibila periclitare a unei capacităţi energetice ca urmare a unor activităţi umane, cum ar fi: producerea de alunecări de teren din cauza unor defrişări, producerea de surpări din cauza unor escavări etc.
Riscuri naturale Posibila periclitare a unei capacităţi energetice ca urmare a producerii unor fenomene naturale: dislocări de stânci, torente, avalanşe de zăpadă sau datorită unor particularităţi ale terenului pe care aceasta este construită: nisipuri mişcătoare, zonă mlăştinoasă, zonă cu ape subterane etc.
Riscuri pentru siguranţa persoanelor şi a bunurilor din apropierea capacităţii energetice Posibila periclitare a persoanelor şi a bunurilor din apropierea unei capacităţi energetice, ca urmare a producerii unor accidente funcţionale de tipul: explozii/incendii ale componentelor acesteia, emisii nocive de gaze, lichide, vapori, pulberi, aerosoli, radiaţii, electricitate statică, ruperea unor căi de curent care poate conduce la electrocutare, răspândirea de reziduuri nocive (cenuşă, ape poluante, gaze de ardere), ruperea şi/sau proiectarea la distanţă a unor părţi de construcţii sau instalaţii, zgomot peste limitele admise, accidente sau avarii la construcţii hidrotehnice
Riscuri tehnologice Posibila periclitare a unei capacităţi energetice determinată de procese industriale sau agricole care prezintă pericol de incendiu, explozie, radiaţii sau poluare peste limitele admise
Zonă cu pericol de explozie1) Spaţiul în care, în condiţii normale de funcţionare, se pot acumula accidental sau permanent gaze, vapori de lichide inflamabile sau praf în cantităţi suficiente pentru a da naştere unei atmosfere explozive în amestec cu aerul; în zona 0 atmosfera explozivă este prezentă permanent sau pe perioade lungi de timp, respectiv pe perioade scurte care se repetă des (mai mult de 1.000 de ore pe an), iar în zona 2 atmosfera explozivă poate să apară numai accidental şi pe o perioadă scurtă de timp (maximum 10 ore pe an)
Zonă de protecţie aferentă capacităţii energetice Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; această zonă se instituie pentru a proteja capacitatea energetică şi pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare şi mentenanţă
Zonă de siguranţă aferentă capacităţii energetice Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului din vecinătate; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie
Zonă de siguranţă comună Zona unde pot coexista mai multe obiective care nu impietează unul asupra celuilalt nici în ceea ce priveşte siguranţa în funcţionare şi nici privitor la exploatarea şi mentenanţa acestora
CET Centrală electrică de termoficare (cogenerare)
CHE Centrală hidroelectrică
CTE Centrală termoelectrică
kV kilovolt
LEA Linie electrică aeriană
LEC Linie electrică în cablu
NTE Normă tehnică energetică
SEN Sistemul Electroenergetic Naţional

1) Aceste definiţii sunt detaliate în anexa nr. 6.

CAPITOLUL IV Acte normative de referinţă

Art. 6. -

(1) Dispoziţiile prezentei norme tehnice se coroborează cu dispoziţiile următoarelor acte normative:

a) Legea energiei electrice

b) Regulamentul pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice

c) Legea apelor

d) Legea privind apărarea împotriva incendiilor

e) Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare

f) Codul silvic

g) Legea privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia

h) Legea privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor

i) Legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică

j) Regulamentul general de urbanism

k) H.G. pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică

l) O.U.G. privind protecţia mediului

m) O.U.G. privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române

n) O.G. privind regimul drumurilor, republicată şi actualizată

o) Ordin al Ministerului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi amplasarea construcţiilor, instalaţiilor şi panourilor publicitare în zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte şi tuneluri rutiere

p) Ordin al Ministerului Economiei şi Comerţului pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

q) Ordin al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului

r) Decizia ANRGN pentru aprobarea NT privind proiectarea şi execuţia conductelor din amonte

s) NTE 003/04/00 Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1.000 V.

(2) Prin actele normative menţionate la alin. (1) se înţelege actele normative în vigoare, prezentate în anexa nr. 7, sau cele care le înlocuiesc.

CAPITOLUL V Delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă
ale capacităţilor energetice

Art. 7. -

La delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice se vor lua în considerare complexul de factori naturali, economici şi sociali ai zonei şi caracteristicile acestora, astfel încât coexistenţa ansamblului să asigure funcţionarea normală a capacităţilor energetice, evitarea punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului.

Art. 8. -

Prin delimitarea zonelor de protecţie ale capacităţilor energetice se asigură:

a) exploatarea corespunzătoare a capacităţilor energetice;

b) mentenanţa capacităţilor energetice;

c) minimizarea expunerii capacităţilor energetice la: riscuri tehnologice, riscuri rezultate ca urmare a unor activităţi umane, riscuri naturale.

Art. 9. -

(1) Prin delimitarea zonelor de siguranţă ale capacităţilor energetice se urmăreşte minimizarea riscurilor pentru siguranţa persoanelor şi a bunurilor din apropierea capacităţii energetice.

(2) Delimitarea zonelor de siguranţă ale capacităţilor energetice se face ţinându-se seama de cerinţe privind siguranţa unor obiective învecinate cu capacităţile energetice, şi anume:

a) cerinţe privind protecţia fondului forestier;

b) cerinţe privind siguranţa şi protecţia infrastructurii feroviare;

c) cerinţe privind regimul drumurilor;

d) cerinţe privind protecţia albiilor, a malurilor şi a lucrărilor de gospodărire a apelor, altele decât cele aferente amenajărilor hidroenergetice;

e) reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public;

f) cerinţe privind stabilirea zonelor de protecţie şi a zonelor de siguranţă pentru instalaţiile tehnologice componente ale Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului;

g) cerinţe privind stabilirea zonelor de protecţie şi de siguranţă pentru obiective din sectorul gazelor naturale;

h) cerinţe privind stabilirea zonelor de siguranţă ale terenurilor aeronautice.

Art. 10. -

În vederea minimizării expunerii capacităţilor energetice, respectiv a vecinătăţilor acestora, la riscurile precizate la art. 8 şi 9, delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice se face avându-se în vedere:

a) caracteristicile tehnice şi constructive specifice fiecărei capacităţi energetice sau componentelor acesteia, stabilite prin proiecte, aprobări, acorduri şi avize;

b) gradul de rezistenţă la foc a construcţiilor, instalaţiilor şi depozitelor;

c) categoria de pericol de incendiu a construcţiilor, instalaţiilor şi depozitelor;

d) clasele de importanţă a construcţiilor;

e) clasele de periculozitate a materialelor şi substanţelor depozitate;

f) clasele de risc seismic ale construcţiilor;

g) zonarea mediilor cu pericol de explozie;

h) cerinţe de protecţie a muncii;

i) cerinţe de protecţie sanitară;

j) asigurarea stabilităţii terenului pe care se amplasează capacitatea energetică.

Art. 11. -

Principalele capacităţi energetice pentru care se stabilesc zone de protecţie şi zone de siguranţă sunt:

a) centrale termoelectrice, inclusiv centrale electrice în cogenerare (de termoficare);

b) centrale hidroelectrice;

c) centrale nuclearelectrice, parte clasică (obiecte pentru care zonele de protecţie şi de siguranţă depăşesc limita zonei de excludere stabilită în jurul fiecărui reactor nuclear, conform cu normele de securitate nucleară);

d) centrale eoliene;

e) staţii electrice de conexiune/transformare de înaltă tensiune;

f) posturi electrice de transformare;

g) linii electrice aeriene;

h) linii electrice în cablu.

Art. 12. -

(1) Pentru o centrală termoelectrică/centrală electrică de termoficare, partea care cuprinde construcţii, instalaţii şi amenajări în incinta împrejmuită a centralei, zona de protecţie şi zona de siguranţă sunt incluse în incinta centralei şi sunt delimitate de împrejmuirea acesteia; zona de protecţie şi zona de siguranţă pentru staţia electrică de transformare aferentă centralei se stabilesc conform prevederilor art. 17.

(2) Pentru construcţii, instalaţii şi amenajări aferente centralei şi situate în afara incintei împrejmuite a acesteia, zonele de protecţie şi zonele de siguranţă sunt cuprinse în anexa nr. 1.

Art. 13. -

(1) Pentru o centrală hidroelectrică, pentru lucrări care nu fac parte din frontul de retenţie, precum centrale pe derivaţie, clădiri-anexe, depozite, ateliere, sediidispecer, zona de protecţie coincide cu zona de siguranţă şi se delimitează prin împrejmuirea incintei; zona de protecţie şi zona de siguranţă pentru staţia electrică de transformare aferentă centralei se stabilesc conform art. 17.

(2) Suplimentar faţă de cele prevăzute la alin. (1), pentru lucrări care fac parte din frontul de retenţie, zonele de protecţie şi zonele de siguranţă se stabilesc conform precizărilor cuprinse în anexa nr. 2.

Art. 14. -

Pentru centrala nuclearelectrică, zonarea se face în conformitate cu normele de securitate nucleară aprobate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare; zona de protecţie şi zona de siguranţă pentru staţia electrică de transformare aferentă centralei se stabilesc conform art. 17.

Art. 15. -

(1) Pentru o centrală eoliană, zona de protecţie este delimitată pe teren de conturul fundaţiei pilonului de susţinere, la care se adaugă 0,2 m de jurîmprejur.

(2) Zona de siguranţă pentru o centrală eoliană este prezentată în anexa nr. 3.

(3) Se va acorda o atenţie specială amplasării centralelor eoliene faţă de zone cu destinaţie specială (rezervaţii naturale, conservare istorică).

(4) Stabilirea amplasării centralelor eoliene în apropierea unor areale de locuit nu trebuie să afecteze prin zgomot, efect de umbrire, dominare vizuală.

se încarcă...