Curtea Constituțională

Decizia nr. 712/2016 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 5/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 17.03.2017

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Valer Dorneanu - președinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, exceptie ridicata de Teodor Mazilu Alexandru în Dosarul nr. 17.525/3/2015 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.678D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 2 noiembrie 2015, pronuntata în Dosarul nr. 17.525/3/2015, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Exceptia a fost invocata de reclamantul Teodor Mazilu Alexandru, într-o cauza având ca obiect solutionarea cererii de obligare a pârâtilor Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor si statul român prin Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor sa emita decizia reprezentând titlul de despagubire, în baza Dispozitiei Primariei Municipiului Bucuresti nr. 9.369 din 16 ianuarie 2008, în temeiul dispozitiilor titlului VII din Legea nr. 247/2005.

5. În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arata, în esenta, ca dispozitiile art. 33 din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 5/2015 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civila contravin principiului neretroactivitatii legii, instituit de art. 15 alin. (2) din Constitutie. În acest sens, arata ca, prin Decizia nr. 5/2015, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civila a stabilit ca "este prematura cererea persoanei îndreptatite adresata instantei ulterior intrarii în vigoare a Legii nr. 165/2013, dar anterior împlinirii termenelor reglementate de art. 33 din acest act normativ de obligare a unitatii detinatoare sa solutioneze notificarea la împlinirea termenelor respective". Or, dispozitiile criticate încalca principiul neretroactivitatii legii în conditiile în care se aplica unor proceduri deja finalizate. Procedura administrativa la momentul intentarii unei actiuni de chemare în judecata deja a fost începuta (chiar trebuia finalizata), reclamantul criticând lentoarea autoritatilor pârâte. Astfel, nu se pot stabili termene de finalizare a unor proceduri aflate în curs de desfasurare.

6. De asemenea, autorul exceptiei invoca si încalcarea art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil, invocând considerentele de principiu retinute în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. În acest sens arata ca aprecierea caracterului rezonabil al duratei unei proceduri judiciare trebuie sa fie facuta "în fiecare cauza în parte, în functie de circumstantele sale", precum si prin raportare la criteriile consacrate în materie de jurisprudenta a Curtii Europene a Drepturilor Omului, si anume: complexitatea cauzei în fapt si în drept, comportamentul partilor în proces, comportamentul autoritatilor statale competente, care poate include, în anumite situatii, si importanta litigiului pentru cei interesati. În procesul civil opereaza principiul "disponibilitatii". În aceasta privinta, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis ca dispozitiile Conventiei nu împiedica statele contractante sa îsi fondeze procedura lor civila pe acest principiu, dar aceasta nu dispenseaza judecatorul national de îndatorirea pe care o are de a asigura celeritatea ei, impusa de art. 6 paragraful 1 din Conventie fiecarui proces.

7. În final, autorul exceptiei sustine ca, pe cale de consecinta, procedurile administrative, coroborate cu cele judiciare, trebuie sa se desfasoare în termen rezonabil, iar depasirea unui termen de 6 ani de la data formularii cererii de acordare a masurilor reparatorii, constituie deja o încalcare evidenta a art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Asa cum a retinut Curtea Europeana a Drepturilor Omului în Cauza Viasu împotriva României, o decizie administrativa a autoritatii locale competente prin care i se recunoaste partii interesate un drept la reparatie este suficienta pentru a crea un "interes patrimonial" aparat de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie si, prin urmare, neexecutarea unei astfel de decizii constituie o ingerinta în sensul primei fraze din primul alineat al acestui articol. De asemenea, neexecutarea unei decizii administrative care recunoaste dreptul la o despagubire reprezinta o ingerinta în sensul primei fraze din primul alineat al acestui articol (Hotarârea din 12 mai 2009, pronuntata în Cauza Elias împotriva României).

8. Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila apreciaza ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, întrucât nu poate fi considerat ca procedura administrativa a solutionarii notificarii a fost finalizata. Prin cererea formulata, reclamantul solicita a se elibera titlul de despagubire în baza dispozitiei din anul 2008, în temeiul art. 16 alin. (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 cu privire la un imobil situat în Bucuresti, dispozitii ce au fost abrogate prin Legea nr. 165/2013. În ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, instanta constata ca prin dispozitiile Legii nr. 165/2013, în special cele ale art. 33, se stabilesc termene si proceduri clare de urmat pentru autoritatile locale implicate în solutionarea cererilor întemeiate pe prevederile Legii nr. 18/1991 si ale Legii nr. 10/2001 ce au ca efect solutionarea în termenele stabilite a tuturor cererilor.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

10. Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, sens în care invoca deciziile Curtii Constitutionale nr. 181 din 26 martie 2015 si nr. 376 din 26 mai 2015.

11. Avocatul Poporului considera ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, sens în care invoca deciziile nr. 685 din 26 noiembrie 2014 si nr. 396 din 3 iulie 2014. Cât priveste Decizia nr. 5/2015 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, apreciaza ca legiuitorul a instituit obligativitatea interpretarii date de aceasta, în scopul aplicarii unitare de catre instantele judecatoresti a unui text de lege.

12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, punctele de vedere depuse la dosar de Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor si de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

13. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

14. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum este mentionat în dispozitivul încheierii de sesizare, îl reprezinta prevederile art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificarile si completarile ulterioare, care au urmatoarea redactare:

"

(1) Entitatile învestite de lege au obligatia de a solutiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, înregistrate si nesolutionate pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi si de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, dupa cum urmeaza:

a) în termen de 12 luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr de până la 2.500 de cereri;

b) în termen de 24 de luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr cuprins între 2.500 și 5.000 de cereri;

c) în termen de 36 de luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr de peste 5.000 de cereri.

(2) Termenele prevăzute la alin. (1) curg de la data de 1 ianuarie 2014.

(3) Entitățile învestite de lege au obligația de a stabili numărul cererilor înregistrate și nesoluționate, de a afișa aceste date la sediul lor și de a le comunica Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Datele transmise de entitățile învestite de lege vor fi centralizate și publicate pe pagina de internet a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

(4) Cererile se analizează în ordinea înregistrării lor la entitățile prevăzute la alin. (1). Prin excepție, se analizează cu prioritate cererile formulate de persoanele certificate de entități desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene, ca supraviețuitoare ale Holocaustului, aflate în viață la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi."

15. Curtea retine ca, din motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, reiese ca autorul acesteia critica dispozitiile art. 33 din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 5/2015 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care a stabilit ca: "În interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, în corelare cu art. 4, art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificarile si completarile ulterioare, este prematura cererea de chemare în judecata privind solutionarea pe fond a notificarii nerezolvate de catre entitatea detinatoare, cerere introdusa dupa intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, dar anterior împlinirii termenelor din procedura prealabila reglementate de acest act normativ. În interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1.528 din Codul civil coroborate cu dispozitiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu modificarile si completarile ulterioare, este prematura cererea persoanei îndreptatite adresata instantei ulterior intrarii în vigoare a Legii nr. 165/2013, dar anterior împlinirii termenelor reglementate de art. 33 din acest act normativ de obligare a unitatii detinatoare sa solutioneze notificarea la împlinirea termenelor respective." În vederea stabilirii obiectului exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea observa ca litigiul în cadrul caruia a fost ridicata aceasta are ca obiect solutionarea cererii de obligare a pârâtilor Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor si statul român, prin Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor la emiterea unei decizii, reprezentând titlu de despagubire, în baza Dispozitiei din 2008 emise de primarul municipiului Bucuresti, prin care s-a propus acordarea de masuri reparatorii în echivalent pentru un imobil situat în Bucuresti. Reclamantul - autor al exceptiei - s-a adresat instantei judecatoresti la data de 2 decembrie 2014, deci ulterior intrarii în vigoare a Legii nr. 165/2013, solicitând emiterea unei decizii, reprezentând titlu de despagubire, în conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005. Asadar, Curtea constata ca situatia din speta se încadreaza în ipoteza tezei întâi a art. 4 din Legea nr. 165/2013 (potrivit caruia "Dispozitiile prezentei legi se aplica cererilor formulate si depuse, în termen legal, la entitatile învestite de lege, nesolutionate pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instantelor, precum si cauzelor aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotarârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronuntata în Cauza Maria Atanasiu si altii împotriva României, la data intrarii în vigoare a prezentei legi"), de vreme ce dosarul de despagubiri se afla, la data intrarii în vigoare a Legii nr. 165/2013, în faza de cerere depusa, dar nesolutionata de autoritatea competenta - Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, devenita Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor. Prin urmare, obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezinta prevederile art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 5/2015 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

16. În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse în art. 15 alin. (2) care consacra principiul neretroactivitatii legii, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile si art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

17. Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca art. 33 din Legea nr. 165/2013 instituie în sarcina entitatilor învestite de lege obligatia de a solutiona notificarile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, înregistrate si nesolutionate pâna la data intrarii în vigoare a Legii nr. 165/2013, si de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora în anumite termene. Or, notificarea formulata de autorul exceptiei, în temeiul Legii nr. 10/2001, prin care solicita acordarea de masuri reparatorii prin echivalent pentru un imobil din Bucuresti, a fost solutionata prin Dispozitia primarului municipiului Bucuresti nr. 9.369 din 16 ianuarie 2008, prin care s-a decis acordarea de masuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul respectiv, a carui restituire în natura nu mai era posibila.

18. Fata de împrejurarea ca autorul prezentei exceptii s-a îndreptat împotriva Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor în scopul emiterii de catre aceasta a deciziei continând titlul de despagubire, rezulta ca etapa administrativa desfasurata în fata entitatii învestite de lege a fost depasita prin solutionarea notificarii formulate de acesta. Ca atare, art. 33 din Legea nr. 165/2013 nu mai este incident în cauza, etapa în care acesta ar fi fost aplicabil fiind depasita.

19. În consecinta, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 5/2015 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu are legatura cu solutionarea cauzei în cadrul careia a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALÃ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 5/2015 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, exceptie ridicata de Teodor Mazilu Alexandru în Dosarul nr. 17.525/3/2015 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civila.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 6 decembrie 2016.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
;
se încarcă...