Curtea Constituțională

Decizia nr. 785/2016 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 17 martie 2017

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Valer Dorneanu - președinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Bianca Drăghici - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea si completarea Legii recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, exceptie ridicata de Sindicatul Revolutionarilor din România Decembrie 1989 - Liga Luptatorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revolutiei Române si Integrare Euro Atlantica Bucuresti, Liga Luptatorilor din Decembrie 1989 pentru cinstirea Eroilor Martiri Tulcea, Liga Luptatorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revolutiei Române si Integrare Euro Atlantica Prahova, de Daniel Perju si Mioara Gheorghe, în Dosarul nr. 501/2CAF/2015 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 15D/2016.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepției Daniel Perju, personal și în calitate de reprezentant al Sindicatului Revoluționarilor din România Decembrie 1989, și consilier juridic Alina Vîlcu, cu împuternicire aflată la dosar, pentru partea Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent refera asupra faptului ca, la dosar, autorul exceptiei Daniel Perju, în nume personal si în calitate de reprezentant al Sindicatului Revolutionarilor din România Decembrie 1989, a depus note scrise în sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate si în cuprinsul acestora cere Curtii Constitutionale sa solicite Guvernului stenograma Sedintei de Guvern si banda magnetica cu înregistrarea acesteia din data de 29 decembrie 2014 si reformularea punctului de vedere exprimat în prezenta cauza. De asemenea se solicita Curtii sa analizeze dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 95/2014 si ale Ordonantei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 341/2004 sub toate aspectele, nu doar în raport cu criticile formulate.

4. Față de cererea de probe formulată, reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice lasă la aprecierea Curții soluționarea acesteia. Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca neîntemeiată solicitarea unui nou punct de vedere Guvernului și ca inadmisibile celelalte cereri formulate de autorul excepției.

5. Curtea, potrivit art. 258 din Codul de procedura civila, coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, respinge cererea de probe formulata, întrucât asupra acestor solicitari s-a mai pronuntat într-o cauza similara, iar Guvernul a transmis punctul sau de vedere cu privire la prezenta exceptie de neconstitutionalitate.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției Daniel Perju care solicită admiterea acesteia, reiterând, pe larg, criticile de neconstituționalitate cuprinse în încheierea de sesizare a instanței. Depune note scrise.

7. Reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice solicită respingerea excepției, ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. Depune un punct de vedere.

8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât există precedent constituțional în această materie.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

9. Prin Încheierea din 28 septembrie 2015, astfel cum a fost îndreptata prin Încheierea din 11 decembrie 2015, pronuntata în Dosarul nr. 501/2CAF/2015, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea si completarea Legii recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Exceptia a fost ridicata de Sindicatul Revolutionarilor din România Decembrie 1989 - Liga Luptatorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revolutiei Române si Integrare Euro Atlantica Bucuresti, Liga Luptatorilor din Decembrie 1989 pentru cinstirea Eroilor Martiri Tulcea, Liga Luptatorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revolutiei Române si Integrare Euro Atlantica Prahova, de Daniel Perju si Mioara Gheorghe, într-o cauza având ca obiect obligatia de a face, respectiv "retragerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 95/2014".

10. În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin, în esenta, ca actul normativ criticat a fost emis cu nerespectarea prevederilor constitutionale ale art. 115 alin. (4) si (6), din partea introductiva nu se poate constata caracterul de urgenta, întrucât procedura de instituire a unei situatii de urgenta este reglementata de art. 10 si urmatoarele din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 453/2004, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.052 din 12 noiembrie 2004. Totodata, se arata ca Guvernul nu era abilitat prin lege sa emita ordonante în domeniul Legii nr. 341/2004, încalcându-se art. 108 din Legea fundamentala.

11. De asemenea, autorii exceptiei apreciaza ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 95/2014 nu a fost supusa dezbaterii publice, fiind adoptata cu încalcarea prevederilor art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie. În plus, sustin ca proiectul de act normativ nu a fost pe ordinea de zi a sedintei de Guvern din data de 29 decembrie 2014 si afecteaza adevarul istoric al evenimentelor din Decembrie 1989, face o noua redefinire a Revolutiei si creeaza o discriminare între Luptatorii cu merite deosebite si cei cu rol determinant.

12. Autorii exceptiei considera ca, pentru a fi aplicat în întelesul sau, un act normativ trebuie sa fie precis, previzibil si sa asigure securitatea juridica a destinatarilor lui, lucru care nu s-a întâmplat si în cazul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 95/2014, încalcându-se astfel Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.

13. În final, apreciaza ca sustinerea din partea introductiva a ordonantei nu poate fi considerata ca fiind veridica, întrucât se motiveaza ca aplicarea abuziva si frauduloasa a Legii nr. 341/2004 a generat inechitati. Or, daca exista asemenea abuzuri, autorii exceptiei considera ca cei care le-au constatat trebuiau sa sesizeze organele de ancheta si sa nu modifice adevarul istoric stipulat în lege.

14. Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal apreciaza ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 95/2014 este neconstitutionala în întregul ei, ca urmare a neîndeplinirii cerintelor art. 115 alin. (4) din Constitutie. Astfel, pornind de la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materia ordonantelor de urgenta, instanta considera ca actul normativ criticat a fost adoptat fara a fi întrunite conditiile imperative ale existentei urgentei si situatiei extraordinare. În acest sens apreciaza ca motivele expuse de Guvern nu releva o situatie extraordinara, neobisnuita ce impunea modificarea Legii nr. 341/2004, considerentele fiind legate de modul de aplicare al acestei legi, precum si de existenta unor impedimente administrative.

15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

16. Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata. În acest sens arata ca situatia extraordinara a fost apreciata la momentul emiterii actului normativ criticat, ca fiind determinata de "reluarea platilor privind indemnizatiile reparatorii pentru toate categoriile de beneficiari, conform prevederilor Legii nr. 341/2004, începând cu luna ianuarie 2015". În ceea ce priveste sustinerea privind încalcarea art. 1 alin. (5) din Constitutie, prin neîndeplinirea procedurii privind transparenta decizionala, arata ca, potrivit art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003, în cazul reglementarii unei situatii care, din cauza circumstantelor sale exceptionale, impune adoptarea de solutii imediate, în vederea evitarii unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptarii în procedura de urgenta prevazuta de reglementarile în vigoare.

17. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente si notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

18. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

19. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea si completarea Legii recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, cu modificarile ulterioare.

20. În opinia autorilor exceptiei, dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5) privind statul român, art. 15 alin. (1) potrivit caruia cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea, art. 16 alin. (1) care consacra egalitatea în drepturi, art. 108 referitor la actele Guvernului, art. 115 alin. (4) si (6) privind delegarea legislativa. De asemenea se apreciaza ca, prin adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 95/2014, nu au fost respectate dispozitiile Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala în administratia publica, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 3 decembrie 2013, si cele ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.

21. Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca dispozitiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constitutionalitate, exercitat prin prisma unor critici asemanatoare celor invocate în prezenta cauza. În acest sens sunt, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 660 din 8 noiembrie 2016, nepublicata în Monitorul Oficial al României la data pronuntarii prezentei decizii, Decizia nr. 398 din 15 iunie 2016, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 5 septembrie 2016, si Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016.

22. Astfel, în jurisprudenta sa, Curtea a retinut ca, în memoria celor care si-au jertfit viata si în semn de recunoastere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru rasturnarea regimului totalitar, ca recompensa a societatii pentru contributia adusa la înfaptuirea Revolutiei din 1989, a fost adoptata Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificarile si completarile ulterioare. În baza dispozitiilor acestei legi, titlurile care puteau fi acordate luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 erau: "Erou-Martir al Revolutiei Române din Decembrie 1989", "Luptator pentru Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989" si "Participant la Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989", precum si drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri.

23. Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, a abrogat Legea nr. 42/1990, însa a mentinut unele dintre solutiile legislative anterioare. Astfel, este pastrata denumirea titlurilor "Erou-Martir al Revolutiei Române din Decembrie 1989" si "Participant la Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989" se refera, în noua reglementare, la trei categorii, si anume "Luptator Ranit", "Luptator Retinut" si "Luptator Remarcat prin Fapte Deosebite".

24. Curtea a retinut ca Legea nr. 341/2004 stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obtinut titlurile prevazute de lege, printre care, potrivit art. 4, si dreptul la o indemnizatie lunara reparatorie, în conditiile legii. Acordarea titlurilor se facea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997 privind calitatile si titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990.

25. Curtea a observat ca, printr-o serie de acte normative, în perioada 2012-2014, indemnizatia lunara reparatorie, prevazuta de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, de care beneficiau, în conditiile legii, persoanele care au obtinut titlurile prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege, respectiv titlul de Luptator Remarcat prin Fapte Deosebite, nu s-a acordat.

26. Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate si completate unele dispozitii din Legea nr. 341/2004, care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptatorilor pentru victoria Revolutiei din Decembrie 1989 si drepturile corespondente detinerii acestor titluri. Astfel, sunt pastrate denumirile titlurilor de "Erou-Martir al Revolutiei Române din Decembrie 1989" si "Participant la Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989", în noua forma a legii, se refera la patru categorii, si anume "Luptator Ranit", "Luptator Retinut", "Luptator cu Rol Determinant" si "Luptator Remarcat prin Fapte Deosebite". În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în conditiile legi, avându-se în vedere calitatile si titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului si titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de catre Presedintele României, prin decret prezidential, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodata, noul continut normativ la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizatii de gratitudine lunara persoanelor care au obtinut titlurile de "Luptator cu Rol Determinant", carora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementari.

27. Referitor la critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 95/2014, raportata la art. 115 alin. (4) din Constitutie, Curtea a retinut, în esenta, ca, potrivit jurisprudentei sale (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonante de urgenta în urmatoarele conditii, întrunite în mod cumulativ: existenta unei situatii extraordinare; reglementarea acesteia sa nu poata fi amânata; urgenta sa fie motivata în cuprinsul ordonantei. Având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum si faptul ca legiuitorul trebuie sa dispuna, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale si economice, de o marja de apreciere, pentru a se pronunta atât asupra existentei unei probleme de interes public, care necesita un act normativ, cât si asupra alegerii modalitatilor de aplicare a acestuia (Hotarârea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronuntata în Cauza Dumitru Daniel Dumitru si altii împotriva României, paragraful 49), Curtea a constatat ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor criticate, raportata la art. 115 alin. (4) din Constitutie, este neîntemeiata.

28. Cu privire la critica de neconstitutionalitate potrivit careia Guvernul nu avea abilitarea de a modifica Legea nr. 341/2004 printr-o ordonanta, Curtea a retinut caracterul neîntemeiat al acesteia, întrucât, potrivit prevederilor constitutionale ale art. 115 alin. (1), "Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor organice". Ordonanta Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea si completarea Legii recunostintei pentru victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989 si pentru revolta muncitoreasca anticomunista de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, care abroga alin. (2) al art. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 95/2014, a fost adoptata în baza art. 1 pct. I.1 si pct. X din Legea nr. 184/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 29 decembrie 2014, lege care a permis Guvernului sa adopte ordonante pentru modificarea si completarea Legii nr. 341/2004.

29. În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate potrivit careia Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 95/2014 nu a fost supusa dezbaterii publice, Curtea a observat ca, potrivit dispozitiilor art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003, "În cazul reglementarii unei situatii care, din cauza circumstantelor sale exceptionale, impune adoptarea de solutii imediate, în vederea evitarii unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptarii în procedura de urgenta prevazuta de reglementarile în vigoare". Astfel, legiuitorul, tinând cont de realitatea existentei unor situatii în care necesitatea protejarii interesului impune în mod obiectiv adoptarea unor masuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fara îndeplinirea tuturor cerintelor privind asigurarea transparentei decizionale. Prin urmare, Curtea a constatat netemeinicia acestei critici. Totodata, Curtea a apreciat ca aspectul invocat de autorii exceptiei, potrivit caruia "actul normativ nu a fost trecut pe ordinea de zi a sedintei de Guvern din data de 29 decembrie 2014", excedeaza controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutionala.

30. Referitor la existenta unei pretinse discriminari între categoria Luptator Remarcat prin Fapte Deosebite si categoria Luptator cu Rol Determinant, prin sistarea platii indemnizatiei lunare reparatorii, Curtea a constatat ca normele legale supuse controlului de constitutionalitate se aplica tuturor destinatarilor sai, fara ca între acestia sa existe privilegii sau discriminari, astfel încât nu poate fi retinuta încalcarea prevederilor art. 16 din Constitutie. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o norma ar însemna negarea competentei sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contra, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie sa vegheze la asigurarea stabilitatii economice a tarii si sa ia masuri în consecinta (în acest sens a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Totodata, în jurisprudenta sa, Curtea a statuat ca nu constituie o discriminare faptul ca, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situatii defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective.

31. Prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, ori Decizia nr. 419 din 8 iulie 2014, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 18 august 2014, Curtea a statuat ca dreptul la indemnizatie reparatorie nu reprezinta un drept fundamental, astfel ca "legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum si a stabilirii conditiilor si criteriilor de acordare". Ca atare, Curtea a retinut ca indemnizatia se acorda în conditiile Legii nr. 341/2004, astfel cum a fost modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 95/2014 si Ordonanta Guvernului nr. 1/2015.

32. De asemenea, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, precitata, Curtea a retinut, în esenta, ca, desi temeiul moral al acordarii dreptului la indemnizatie reparatorie, izvorât din sentimentul de recunostinta pentru cei care, prin jertfa si contributia proprie, au condus la caderea regimului comunist si la instaurarea democratiei, este incontestabil, "acesta nu constituie totusi, potrivit Constitutiei, o obligatie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenta unui drept fundamental la obtinerea unor indemnizatii în virtutea calitatii de Luptator Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revolutiei Române din Decembrie 1989".

33. Pentru argumentele mentionate anterior, Curtea a constatat si netemeinicia criticilor de neconstitutionalitate raportate la prevederile art. 115 alin. (6) din Constitutie.

34. Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele examinate în jurisprudența Curții Constituționale și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

35. În final, Curtea constata ca celelalte dispozitii din Constitutie invocate nu au relevanta pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.

36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Sindicatul Revolutionarilor din România Decembrie 1989 - Liga Luptatorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revolutiei Române si Integrare Euro Atlantica Bucuresti, Liga Luptatorilor din Decembrie 1989 pentru cinstirea Eroilor Martiri Tulcea, Liga Luptatorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revolutiei Române si Integrare Euro Atlantica Prahova, de Daniel Perju si Mioara Gheorghe, în Dosarul nr. 501/2CAF/2015 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si constata ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea si completarea Legii recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constitutionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2016.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici
;
se încarcă...