Tribunalul Prahova

Decizia civilă nr. 217/2017 - răspundere civilă delictuală

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

sau autentifică-te

  •  

SURSA: portal.just.ro

Ședința publică din data de 09 februarie 2017

Deliberând asupra apelului de față constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Y. sub nr. x/204/2015 reclamanții A, B, C și D au chemat în judecată pe pârâții E și F, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea paraților la plata sumei totale de 16.360 lei reprezentând cheltuieli de deplasare spital, medicamente, materiale medicale, cheltuieli de înmormântare și pomenire și obligarea la plata sumei de 50.000 euro reprezentând daune morale.

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că antecesorul lor G. a decedat la data de 10 iulie 2012, iar decesul s-a datorat culpei pârâților. La data de 08.05.2012 G. s-a deplasat cu autoturismul proprietate personală la adresa pârâtului, unde acesta își desfășoară activitatea, în sensul că acesta și-a înregistrat P.F.A. F, iar în cadrul acesteia se ocupă cu fabricarea băuturilor alcoolice (țuică în special).

Reclamanții au arătat că vin zilnic persoane interesate de fabricarea produselor alcoolice. Astfel la adresa mai sus menționată făptuitorul și-a confecționat artizanal anumite cazane și utilaje cu ajutorul cărora se obțin băuturile alcoolice, contra cost.

Antecesorul lor, dorind să obțină o anumită cantitate de țuică, s-a deplasat la adresa mai sus-menționată, fiind programat prealabil de către pârât, cu butoaiele pline cu borhot în vederea obținerii țuicii. Întreaga activitate de fabricare a țuicii s-a desfășurat de către „angajații” făptuitorului care au introdus borhotul în cazan. Înaintea sa se afla o altă persoană necunoscută care a fiert borhotul la cazanul făptuitorului. În urma procesului de fierbere a rezultat borhotul fermentat foarte încins, material pe care muncitorii de la cazan l-au depozitat în 2 gropi săpate în pământ pentru ca acesta să se răcească inainte ca tatăl lor sa ajungă la locul respectiv. El nu a cunoscut faptul că în aceste gropi era depozitat borhotul încins. Cele două gropi în care se depozita borhotul încins se aflau în curtea pârâtului, iar acestea erau pline cu borhot încins. Nu erau în niciun fel semnalizate, nu erau împrejmuite cu gard sau măcar cu bare metalice, și doar erau acoperite cu niște scânduri subțiri și firave neasigurate între ele sau de pereții gropilor. Nu a fost avertizat de existența acestora.

S-a mai arătat că în curtea făptuitorului E se află edificată o construcție improvizată care este alcătuită din 3 pereți și un acoperiș, iar în mijlocul acesteia se află cazanul de țuică. În spatele cazanului se află cele 2 gropi în care se deversează borhotul obținut în urma procesării băuturilor alcoolice. La solicitarea muncitorilor, tatăl lor i-a ajutat, în sensul că a descărcat dintr-o căruță un butoi mare cu borbot. În spatele acestuia se aflau aceste 2 gropi care erau acoperite parțial cu scânduri, defunctul a alunecat, a călcat peste scândurile ce acopereau una dintre gropile pline cu borhot încins, iar în urma acestui fapt scândurile s-au rupt, iar tatăl lor a căzut în borhotul încins. Groapa avea o adâncime de aprox 1,2 - 1,5 m, astfel încât acesta a căzut în picioare, fiind acoperit de rezidul toxic încins, până la nivelul bazinului.

A început să strige după ajutor. Muncitorii s-au deplasat către locul respectiv, s-au îngrozit văzându-l „îngropat” în borhot, dar fiind foarte panicați nu au reacționat în niciun fel, ba mai mult decât atât, speriați au fugit din curte. Fiind lăsat singur și-a adunat puterile și a încercat să iasă singur din groapa cu borhot. S-a deplasat către autoturism, a strigat după ajutor, dar în zadar. în aceste condiții s-a suit în autoturism și l-a condus pe o distanță relativ scurtă până la domiciliului sau. Ajuns în curtea casei a început să strige după ajutor. A fost întâmpinat de familie care imediat, telefonic au anunțat salvarea, fiind dus de urgență la Spitalul din localitatea Z, unde i s-a acordat în scurt timp primul ajutor. A fost internat aici o perioadă scurtă de timp. În urma examinării de către medicii specialiști, starea lui fiind foarte gravă, la solicitarea expresă a acestora a fost transferat cu ambulanța la Spitatul de arși din București. În urma accidentului a suferit arsuri de gradul II și III pe o suprafață de peste 40% din corp. A îndurat în tot acest timp dureri insuportabile, a fost supus mai multor intervenții chirurgicale, personalul medical de specialitate fiind foarte rezervat în privința șanselor sale de recuperare sau chiar de supraviețuire.

Datorită faptului că borhotul încins care i-a provocat arsurile conține multe substanțe nocive (otrăvuri) și chiar toxice, a suferit complicații, în sensul că pe lângă arsurile grave care i s-au produs, i-au fost afectate organele interne, în special ficatul și rinichii. A suferit și un blocaj renal, iar ficatul i-a fost afectat, au apărut situații de infecție a membrelor inferioare, care au fost afectate cel mai sever. În anumite zone, în special zona mușchilor dorsali a fost foarte afectate, în sensul că arsurile au penetrat toată epiderma, ajungând până la carne. Mai mult decât atât, de la medici reclamanții au aflat de faptul că borhotul încins are multe substanțe toxice și nocive pentru organism, iar prin expunerea organismului la acestea, organele interne ale acestuia sunt afectate, în primul rând ficatul și rinichii.

Au învederat reclamanții că antecesorul lor a fost toată viața sănătos, a fost mereu activ, nu a suferit până în acest moment de nici o boală, a dus o viață sănătoasă, accidentul a condus în cele din urma la decesul său, astfel acest accident se putea preîntâmpina dacă erau respectate măcar câteva reguli de protecție a muncii.

Accidentul respectiv a produs numeroase cheltuieli familiei - în primul rând câta vreme antecesorul lor a fost internat la spitalul din localitatea Z, apoi la București la Spitalul de arși și apoi la spitalul din localitatea Z au făcut cel puțin 2-3 deplasări săptămânale pentru a se îngriji de acesta, au cumpărat medicamente, materiale sanitare, ulterior au făcut cheltuieli de înmormântare și de pomenire la înmormântare, la 40 de zile, la 3, 6 și 9 luni și apoi în fiecare an au făcut parastase, solicitând obligarea pârâtului și la plata de daune morale, fiind întrunite condițiile răspunderii civil delictuale, astfel încât solicită admiterea acțiunii.

Acțiunea în drept a fost întemeiată pe disp. art. 1349 C. civ.

În dovedire au fost depuse la dosar Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Y. din 20.11.2014, bonuri fiscale, facturi, acte medicale, plângere penală.

La data de 25.082015 reclamanții au depus la dosar o precizare prin care au arătat că renunță la judecarea capătului doi de cerere, privind obligarea pârâților la plata daunelor morale.

Pârâtul E a formulat întâmpinare, prin care a arătat că nu sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii sale civile delictuale, decesul lui G. neproducindu-se din calpa sa. În acest sens a arătat că în ciuda celor afirmate în acțiune, plângerea penală privitoare la accident fusese, deja, soluționata la data sesizării instanței civile. prin ordonanța din 20.11.2014 (dosar nr. x/P/2013 al Parchetului de pe lingă Judecătoria Y) și s-a dispus, în ceea ce îl privește, clasarea cauzei pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., reținindu-se ca nu sunt probe că fapta ar fi fost comisa de el. Prin aceeași ordonanța, s-a disjuns cauza și s-a dispus continuarea cercetărilor față de I, pentru aceeași infracțiune. A menționat ca ordonanța a fost depusă chiar de reclamanți, ceea ce face și mai surprinzătoare afirmația lor - atât despre pretinsa lui vinovăție, cât și despre nepronunțarea unei soluții în cauza penala.

În motivarea soluției, bazata pe un probatoriu foarte amănunțit, Parchetul a reținut, în primul rând, că el instituise un set de reguli după care să se desfășoare activitatea la instalația de producere a rachiurilor cu toate că, prin lege, nu au fost impuse asemenea cerințe în domeniu. S-a constatat că, în cadrul acestor reguli, personal a interzis expres accesul în zona haznalei de colectare de borhot în care a căzut G., tuturor persoanelor cu excepția celor ce deserveau instalația - I., J. și K. S-a reținut și ca, de obicei, procesul de obținere a băuturilor din instalație era supravegheat fie de el, fie de soția lui E.

Parchetul a mai constatat că el nu era la domiciliu la momentul accidentului, că nu se înțelesese cu numitul G. ca el sa folosească instalația și ca acesta din urma, ca vecin, cunoștea foarte bine topografia locului, venind acolo de circa 25 de ani, pentru diverse probleme gospodărești. Deci s-a reținut ca accidentul a avut loc în timp ce G, căruia I. îi permisese accesul în zona haznalei, îl ajuta pe acesta să împingă o căruță, acțiune în cursul căreia a alunecat și a căzut în hazna.

Din probele din dosarul penal a reieșit și că, imediat după căderea sa, numitul G. a fost ajutat de cei trei lucrători să iasă din hazna, i-au fost acordate de ei primele ingrijiri și i-au fost date haine de schimb, după care s-a urcat în autoturismul propriu cu care venise și l-a condus până acasă.

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
se încarcă...