Curtea Constituțională

Decizia nr. 695/2016 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în integralitatea sa, și în special a prevederilor art. 1, art. 2, art. 3, art. 4, art. 5 alin. (1) și (3), art. 6, art. 7, art. 8 alin. (5), art. 10 alin. (1) și art. 11 din acest act normativ

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 15.03.2017

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Valer Dorneanu - președinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel-Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în integralitatea sa, excepție ridicată de Banca Românească - S.A. Membră a Grupului National Bank of Greece în Dosarul nr. 2.048/337/2016 al Judecătoriei Zalău. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.342D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, avocatul Cătălin Mărgărit, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.406D/2016, nr. 1.410D/2016, nr. 1.411D/2016, nr. 1.425D/2016, nr. 1.437D/2016, nr. 1.501D/2016, nr. 1.594D/2016, nr. 1.690D/2016, nr. 1.789D/2016, nr. 1.810D/2016, nr. 1.826D/2016, nr. 1.831D/2016, nr. 1.842D/2016, nr. 1.865D/2016, nr. 1.887D/2016, nr. 1.892D/2016, nr. 1.903D/2016, nr. 1.915D/2016, nr. 1.916D/2016, nr. 1.919D/2016, nr. 1.920D/2016, nr. 1.939D/2016, nr. 1.946D/2016, nr. 1.949D/2016, nr. 1.957D/2016, nr. 1.965D/2016, nr. 1.985D/2016, nr. 2.016D/2016, nr. 2.023D/2016 și nr. 2.049D/2016, având un obiect similar al excepției de neconstituționalitate. Excepția a fost ridicată de aceeași autoare, și anume Banca Românească - S.A. Membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 2.467/337/2016 al Judecătoriei Zalău, în Dosarul nr. 7.983/180/2016 al Judecătoriei Bacău - Secția civilă, în dosarele nr. 5.427/306/2016 și nr. 5.778/306/2016 ale Judecătoriei Sibiu - Secția civilă, în dosarele nr. 16.005/245/2016 și nr. 18.795/245/2016 ale Judecătoriei Iași - Secția civilă, în Dosarul nr. 7.743/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu - Secția civilă, în dosarele nr. 6.304/288/2016, nr. 5.990/288/2016 și nr. 8.269/288/2016 ale Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - Secția civilă, în Dosarul nr. 10.982/94/2016 al Judecătoriei Buftea - Secția civilă, în Dosarul nr. 6.230/196/2016 al Judecătoriei Brăila - Secția civilă, în Dosarul nr. 3.161/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, în dosarele nr. 15.538/325/2016 și nr. 14.082/325/2016 ale Judecătoriei Timișoara, în Dosarul nr. 14.005/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București, în dosarele nr. 3.829/221/2016 și nr. 4.333/221/2016 ale Judecătoriei Deva, în Dosarul nr. 4.124/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secția civilă, în Dosarul nr. 13.510/197/2016 al Judecătoriei Brașov, în Dosarul nr. 2.088/257/2016 al Judecătoriei Mediaș, în Dosarul nr. 5.002/190/2016 al Judecătoriei Bistrița - Secția civilă, în dosarele nr. 2.997/202/2016 și nr. 4.892/202/2016 ale Judecătoriei Călărași, în Dosarul nr. 10.503/271/2016 al Judecătoriei Oradea - Secția civilă, în Dosarul nr. 11.454/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secția civilă, în dosarele nr. 8.300/1.748/2016 și nr. 6.018/1.748/2016 ale Judecătoriei Cornetu - Secția civilă, în Dosarul nr. 26.459/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București, precum și în Dosarul nr. 13.400/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă.

4. La apelul nominal se prezintă, de asemenea, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, avocatul Cătălin Mărgărit, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.342D/2016, nr. 1.406D/2016, nr. 1.410D/2016, nr. 1.411D/2016, nr. 1.425D/2016, nr. 1.437D/2016, nr. 1.501D/2016, nr. 1.594D/2016, nr. 1.690D/2016, nr. 1.789D/2016, nr. 1.810D/2016, nr. 1.826D/2016, nr. 1.831D/2016, nr. 1.842D/2016, nr. 1.865D/2016, nr. 1.887D/2016, nr. 1.892D/2016, nr. 1.903D/2016, nr. 1.915D/2016, nr. 1.916D/2016, nr. 1.919D/2016, nr. 1.920D/2016, nr. 1.939D/2016, nr. 1.946D/2016, nr. 1.949D/2016, nr. 1.957D/2016, nr. 1.965D/2016, nr. 1.985D/2016, nr. 2.016D/2016, nr. 2.023D/2016 și nr. 2.049D/2016, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.406D/2016, nr. 1.410D/2016, nr. 1.411D/2016, nr. 1.425D/2016, nr. 1.437D/2016, nr. 1.501D/2016, nr. 1.594D/2016, nr. 1.690D/2016, nr. 1.789D/2016, nr. 1.810D/2016, nr. 1.826D/2016, nr. 1.831D/2016, nr. 1.842D/2016, nr. 1.865D/2016, nr. 1.887D/2016, nr. 1.892D/2016, nr. 1.903D/2016, nr. 1.915D/2016, nr. 1.916D/2016, nr. 1.919D/2016, nr. 1.920D/2016, nr. 1.939D/2016, nr. 1.946D/2016, nr. 1.949D/2016, nr. 1.957D/2016, nr. 1.965D/2016, nr. 1.985D/2016, nr. 2.016D/2016, nr. 2.023D/2016 și nr. 2.049D/2016, la Dosarul nr. 1.342D/2016, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului autoarei excepției de neconstituționalitate, care susține, în esență, că prevederile actului normativ criticat contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii și celor ale art. 44 privind dreptul de proprietate. În susținerea încălcării principiului neretroactivității legii civile invocă jurisprudența Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 755/2014 și nr. 745/2015, prin care s-a statuat că ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. În acest sens arată că prin adoptarea Legii nr. 77/2016 statul român a intervenit în mod forțat într-un contract negociat între părți, încălcându-se astfel și principiul libertății comerțului.

9. În ceea ce privește înfrângerea art. 44 din Constituție apreciază că trebuie analizate efectele acestui act normativ asupra patrimoniului creditorului întrucât, prin limitările impuse de Legea nr. 77/2016, creditorul este lipsit de unul din atributele dreptului său de proprietate, și anume dreptul de dispoziție. Susține că prin Legea nr. 77/2016 legiuitorul nu face niciun fel de distincție între creanțele născute și creanțele viitoare, împrejurare ce este de natură a aduce atingere art. 15 și art. 44 din Constituție. Astfel, legiuitorul modifică raportul juridic, în ceea ce privește modalitatea de restituire a bunului ipotecat, modificând drepturile și libertățile părților din contract. Susține că debitorii nu vor da niciodată în plată un bun imobil care să aibă aceeași valoare cu suma datorată, întrucât dacă imobilul va avea o valoare mai mare decât suma datorată băncii, aceștia vor vinde imobilul pe piața liberă, vor achita creditul restant către bancă și vor încasa restul de sumă. În acest context arată că imobilele care ajung la bănci sunt, de cele mai multe ori, subevaluate, iar banca va fi întotdeauna păgubită pentru că nu își va recupera niciodată sumele care reprezintă contravaloarea prestațiilor efectuate. Așa fiind, pentru argumentele expuse, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

10. Președintele acordă cuvântului domnului judecător Petre Lăzăroiu, care solicită avocatului autoarei excepției de neconstituționalitate să precizeze, în primul rând, ce înțelege prin creanțe născute și creanțe viitoare și, de asemenea, să explice cum este posibil să fie vândut un imobil de către debitor atât timp cât acesta este ipotecat la bancă.

11. În ceea ce privește prima întrebare, avocatul susține că ceea ce diferențiază cele două tipuri de creanțe este momentul la care acestea au devenit exigibile, raportat la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016, iar în ceea ce privește a doua întrebare susține că întotdeauna se poate obține acordul băncii în vederea vinderii imobilului de către debitor, tocmai în scopul recuperării de către bancă a datoriilor izvorâte din contractele de credit.

12. Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care, având în vedere soluția pronunțată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 și art. 8 din Legea nr. 77/2016; de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza întâi și ale art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016; precum și de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a celorlalte prevederi din Legea nr. 77/2016.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

13. Prin Încheierea din 7 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.048/337/2016, și Încheierea din 24 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.467/337/2016, Judecătoria Zalău a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa, și în special a prevederilor art. 1, art. 5 alin. (1), art. 8 alin. (5), art. 10 alin. (1) și art. 11 din acest act normativ. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.342D/2016 și, respectiv, nr. 1.594D/2016.

14. Prin Încheierea din 21 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.983/180/2016, Judecătoria Bacău - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.406D/2016.

15. Prin încheierile din 21 iulie 2016, pronunțate în dosarele nr. 5.427/306/2016 și nr. 5.778/306/2016, Judecătoria Sibiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.410D/2016 și nr. 1.411D/2016.

16. Prin Încheierea din 20 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 16.005/245/2016, și Încheierea din 19 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 18.795/245/2016, Judecătoria Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.425D/2016 și nr. 1.939D/2016.

17. Prin Încheierea din 13 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.743/236/2016, Judecătoria Giurgiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.437D/2016.

18. Prin Încheierea din 27 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.304/288/2016, și încheierile din 24 august 2016, pronunțate în dosarele nr. 5.990/288/2016 și nr. 8.269/288/2016, Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.501D/2016, nr. 1.887D/2016 și nr. 1.892D/2016.

19. Prin Încheierea din 26 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 10.982/94/2016, Judecătoria Buftea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.690D/2016.

20. Prin Încheierea din 19 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.230/196/2016, Judecătoria Brăila - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.789D/2016.

21. Prin Încheierea din 20 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.161/176/2016, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa, în special a prevederilor art. 1 alin. (1), art. 5 alin. (3), art. 7 alin. (3), art. 8 alin. (5) și art. 11 din acest act normativ. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.810D/2016.

22. Prin Încheierea din 6 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 15.538/325/2016, și Încheierea din 15 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 14.082/325/2016, Judecătoria Timișoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.826D/2016 și nr. 1.949D/2016.

23. Prin Încheierea din 21 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 14.005/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.831D/2016.

24. Prin Încheierea din 12 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.829/221/2016, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.842D/2016.

25. Prin Încheierea din 24 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 13.510/197/2016, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.865D/2016.

26. Prin Încheierea din 22 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.088/257/2016, Judecătoria Mediaș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.903D/2016.

27. Prin Încheierea din 14 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.002/190/2016, Judecătoria Bistrița - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 - art. 7 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.915D/2016.

28. Prin Încheierea din 23 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.124/221/2016, Judecătoria Deva - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.916D/2016.

29. Prin Încheierea din 9 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.333/221/2016, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.016D/2016.

30. Prin Încheierea din 21 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.997/202/2016, și Încheierea din 28 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.892/202/2016, Judecătoria Călărași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa, și în special a art. 1, art. 5 alin. (1), art. 8 alin. (5), art. 10 alin. (1) și art. 11 din acest act normativ. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.919D/2016 și nr. 1.920D/2016.

31. Prin Încheierea din 22 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 10.503/271/2016, Judecătoria Oradea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.946D/2016.

32. Prin Încheierea din 27 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 11.454/55/2016, Judecătoria Arad - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.957D/2016.

33. Prin Încheierea din 1 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 8.300/1.748/2016, și Încheierea din 4 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.018/1.748/2016, Judecătoria Cornetu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.965D/2016 și nr. 2.023D/2016.

34. Prin Încheierea din 7 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 26.459/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.985D/2016.

35. Prin Încheierea nr. 14.266 din 27 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 13.400/212/2016/a1, Judecătoria Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.049D/2016.

36. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Banca Românească - S.A. Membră a Grupului National Bank of Greece în cauze civile având ca obiect acțiuni în constatare - contestație creditor la notificarea de dare în plată, conform Legii nr. 77/2016.

37. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, prin raportare la art. 1 alin. (4) coroborat cu art. 126 alin. (1) din Constituție deoarece, în temeiul acestor norme constituționale, legiuitorul nu poate interveni asupra raporturilor juridice consfințite pe calea hotărârilor judecătorești, care se bucură de autoritate de lucru judecat. Legea nr. 77/2016, însă, prin art. 8 alin. (5), intervine asupra măsurilor stabilite de către instanțele judecătorești în două moduri, și anume, atât asupra litigiilor asupra cărora instanța a pronunțat o hotărâre definitivă și/sau irevocabilă, cât și asupra executărilor silite, stabilind că atât consumatorii împotriva cărora s-a pronunțat de către instanțele judecătorești o hotărâre cu privire la contractul de credit, cât și cei care se află în executare silită, indiferent de stadiul acesteia, pot solicita creditorului ștergerea datoriei decurgând din contractul de credit în integralitate, indiferent de stadiul procedurii judiciare sau extrajudiciare. Cu alte cuvinte, noua lege intervine asupra caracterului executoriu și/sau definitiv al unei hotărâri judecătorești, precum și asupra modalității de încetare a unei executări silite stabilind că un consumator, indiferent de situația juridică la care este parte, poate solicita instanței modificarea acesteia în virtutea noii legi. Așa fiind, apreciază că Legea nr. 77/2016 contravine principiului separației puterilor în stat.

38. Referitor la art. 15 alin. (2) din Constituție, care consacră principiul neretroactivității legii civile, autoarea excepției de neconstituționalitate susține că, în totală contradicție cu dispozițiile Constituției și legii civile, legiuitorul a stabilit, prin art. 11 din Legea nr. 77/2016, că aceasta este aplicabilă atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât și contractelor încheiate după această dată, inclusiv contractelor care formează obiectul unei executări silite. Arată că, astfel cum este prevăzut de art. 8 alin. (5) din actul normativ criticat, dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului. Deși legea nu prevede o clasificare sau exemplificare a noțiunii de contract în derulare, din examinarea legii în ansamblu, autoarea excepției apreciază că aceasta se aplică: contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii și care constituie titluri executorii în cadrul executărilor silite, contractelor care au format sau formează obiectul unor dosare supuse soluționării instanțelor de judecată pentru a stabili legalitatea acestora, prețul acestora etc. Prin compararea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție cu cele ale art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 este evident că legea dării în plată nu poate fi aplicabilă decât contractelor încheiate după intrarea în vigoare a acesteia. Totodată, arată că legea dării în plată stabilește că aceasta se aplică atât contractelor de credit încheiate direct cu instituțiile bancare, cât și celor cesionate de acestea altor persoane juridice, instituții nebancare. În susținerea criticii referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2), autoarea excepției invocă jurisprudența Curții Constituționale, exemplu fiind Decizia nr. 745/2015, prin care s-a reținut că, potrivit principiului neretroactivității legii civile, "ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare".

39. În ceea ce privește art. 44 din Constituție, privind dreptul de proprietate privată, autoarea excepției susține că prevederile art. 1 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, stabilesc că pot face obiectul dării în plată inclusiv imobilele care au fost date în garanție la încheierea contractelor de credit, care în prezent au fost cesionate altor persoane juridice - diferite de instituțiile financiare. Or, aceste prevederi contravin dispozițiilor art. 44 din Constituție, atât timp cât micșorează dreptul de proprietate și patrimoniul cesionarului. Arată că, în cazul creanțelor actuale ale băncilor, acestea reprezintă un drept câștigat sub imperiul vechii legi, iar anularea debitelor deja scadente ar echivala cu o expropriere fără niciun fel de despăgubire, întrucât creditorul este îndreptățit să primească prețul pentru serviciile prestate, cel puțin până la momentul transmiterii notificării în baza Legii nr. 77/2016. Or, în aceste cazuri, practica Curții Constituționale a stabilit că este aplicabilă teoria drepturilor câștigate, teorie potrivit căreia legea nu mai poate retroactiva în cazul în care un drept a fost deja inclus în patrimoniul unei persoane. Această teorie este aplicabilă și în cazul contractelor de credit în desfășurare, dar care au fost supuse deja controlului unei instanțe de judecată, care a stabilit întinderea obiectului și prețul acestuia, și nu numai. A veni și a interveni asupra unui drept care a fost constituit în patrimoniul creditorului în temeiul unui act juridic care a trecut de controlul unei instituții juridice și asupra căruia nu se mai poate interveni înseamnă nu numai a se încălca un drept de proprietate al creditorului, dar și prevederile procedurale care conferă caracter definitiv sau irevocabil acelui act.

40. Raportat la art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție, privind economia, autoarea excepției susține că Legea nr. 77/2016 instituie în sarcina creditorilor - indiferent de calitatea acestora, instituții de credit, cesionari sau alte persoane - obligații severe cu privire la modalitatea de administrare a patrimoniului acestora, prin impunerea preluării imediate a unui bun imobil cu care a fost garantat contractul de credit și a eliminării oricăror sume ce urmau a fi recuperate de aceștia în baza contractului de credit odată cu obținerea proprietății asupra imobilului respectiv. Apreciază că modificarea politicii de creditare, după adoptarea Legii nr. 77/2016, face dovada faptului că statul român a intervenit în mod forțat într-un contract negociat între părți, încălcându-se astfel principiul libertății comerțului. Prin adoptarea acestei legi, instituțiile de creditare sunt forțate să fie parte într-un contract ale căror condiții nu și le-au dorit niciodată. Așa fiind, Legea nr. 77/2016 intervine asupra liberei inițiative a părților, modificând prețul și obligațiile părților dintr-un act juridic care are la bază manifestarea de voință a părților contractante, încălcându-se astfel principiul libertății comerțului.

41. În fine, în ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea principiului securității juridice, autoarea excepției susține că Legea nr. 77/2016 aduce atingere acestui principiu deoarece prevede posibilitatea retroactivării legii civile, intervine peste principiul pacta sunt servanda, dispunând peste voința părților la mult timp după realizarea raportului juridic dintre acestea, și creează, totodată, un dezechilibru în interpretarea unitară a legii. Apreciază, astfel, că prevederile Legii nr. 77/2016 sunt total incerte și instituie doar noțiunea de contract în derulare, fără a da o explicație aferentă acestor contracte.

42. Judecătoria Zalău apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind întemeiată. În acest sens, arată că prevederile art. 8 alin. (5) raportate la art. 11 din Legea nr. 77/2016, care prevăd că această lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât și contractelor încheiate după această dată, iar dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului, conduc la încălcarea principiului neretroactivității legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție. De asemenea, legea este neconstituțională și din perspectiva nerespectării principiului constituțional al legalității, existând riscul afectării principiului securității raporturilor juridice și încălcarea principiului libertății contractuale. Menționează că potrivit procedurii instituite de Legea nr. 77/2016 debitorul nu își poate exprima consimțământul sau opoziția, ceea ce aduce atingere dreptului său de proprietate, impunând o sarcină excesivă asupra unei părți contractuale prin obligarea preluării, prin darea în plată, a imobilului aflat în garanție cu consecința stingerii tuturor obligațiilor născute din contractul de credit.

43. Judecătoria Bacău - Secția civilă nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, pronunțându-se numai asupra condițiilor de admisibilitate ale cererii de sesizare a Curții Constituționale.

44. Judecătoria Sibiu - Secția civilă, exprimându-și opinia asupra excepției formulate, apreciază că, în ceea ce privește contractele aflate în derulare, se ridică problema constituționalității art. 11 din Legea nr. 77/2016 prin raportare la dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, opinia instanței de judecată fiind în sensul caracterului întemeiat al criticilor invocate din perspectiva retroactivității acestor prevederi de lege. Cu privire la celelalte critici ale autoarei excepției, în opinia instanței de judecată acestea sunt neîntemeiate.

45. Judecătoria Iași - Secția civilă, Judecătoria Buftea - Secția civilă Judecătoria Brăila - Secția civilă, Judecătoria Călărași și Judecătoria Brașov apreciază că nu sunt întemeiate criticile formulate, astfel încât normele legale cuprinse în Legea nr. 77/2016 nu contravin dispozițiilor constituționale invocate.

46. Judecătoria Giurgiu - Secția civilă apreciază că prevederile criticate din Legea nr. 77/2016 nu contravin art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece prin aplicarea acestora se dă eficiență principiului aplicării imediate a legii noi, fiind o situație în care legea nouă reglementează efectele viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării sale în vigoare. Totodată, Legea nr. 77/2016 nu încalcă nici celelalte dispoziții constituționale invocate, deoarece darea în plată reprezintă o soluție echitabilă atât pentru debitor, cât și pentru creditor, care la momentul acordării creditului a apreciat că imobilul adus ca garanție acoperă valoarea acordată.

47. Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Secția civilă apreciază că prevederile criticate sunt constituționale. Arată că Legea nr. 77/2016 este, pe de o parte, o lege cu caracter social, iar, pe de altă parte, aceasta are în vedere echilibrarea riscurilor izvorâte din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile. Apreciază, totodată, că se are în vedere și interesul creditorilor cărora li se transmite dreptul de proprietate asupra imobilelor ipotecate.

48. Judecătoria Alba Iulia apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în parte. Astfel, instanța de judecată consideră întemeiate critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție. În acest sens învederează faptul că însăși Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale, pe care Legea nr. 77/2016 pretinde, în expunerea de motive, că o implementează în materia dării în plată, prevede la art. 43 alin. (1) că "Prezenta directivă nu se aplică contractelor de credit existente înainte de 21 martie 2016." În ceea ce privește celelalte dispoziții constituționale invocate, instanța consideră că, prin raportare la art. 1 alin. (4) coroborat cu art. 126 alin. (1), art. 44 și art. 135 din Constituție, criticile formulate sunt neîntemeiate. De asemenea, instanța de judecată consideră că textele de lege criticate sunt redactate suficient de clar și precis, subiectele de drept având obligația de a le respecta.

49. În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.949D/2016, opinia Judecătoriei Timișoara este aceea că Legea nr. 77/2016 este neconstituțională în măsura în care se aplică și contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, deoarece este contrară principiului neretroactivității legii civile, chiar dacă legea are drept scop stabilirea unui mijloc de stingere a obligațiilor rezultate din contractul de credit. În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.826D/2016, aceeași instanță de judecată apreciază că prevederile Legii nr. 77/2016 sunt constituționale, cu excepția prevederilor art. 11 din acest act normativ care încalcă principiul neretroactivității legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție.

50. Opinia Judecătoriei Sectorului 3 București este în sensul caracterului întemeiat al excepției de neconstituționalitate a Legii nr. 77/2016 prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2), art. 44 alin. (1) și art. 135 alin. (1) și (2) lit. a). În ceea ce privește critica formulată prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, instanța de judecată apreciază că aceasta este neîntemeiată, iar prevederile legale criticate nu sunt de natură să încalce principiul separației puterilor în stat, prin imixtiunea puterii legislative în procesul de realizare a justiției.

51. Opinia Judecătoriei Mediaș este în sensul că Legea nr. 77/2016 intră în contradicție cu principiul consacrat de art. 135 din Constituție, cu privire la libertatea comerțului, întrucât se intervine din partea statului cu modificarea prestațiilor unor contracte de credit, astfel cum acestea au fost convenite și asumate de părțile contractante în cadrul unor convenții pe care le-au încheiat în mod voluntar.

52. Judecătoria Bistrița - Secția civilă apreciază că prevederile art. 1 - art. 7 din Legea nr. 77/2016 nu contravin normelor constituționale invocate de autoarea excepției de neconstituționalitate. În ceea ce privește, însă, prevederile art. 11 din acest act normativ, opinia instanței de judecată este în sensul că acestea încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, având în vedere faptul că Legea nr. 77/2016 nu reglementează nici în materie contravențională și nici în materie penală, astfel încât, derogând de la această normă constituțională, se aduce atingere principiului neretroactivității legii civile.

53. Judecătoria Oradea - Secția civilă consideră ca fiind neconstituțional art. 11 teza penultimă din Legea nr. 77/2016, acesta fiind contrar principiului neretroactivității legii civile consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, principiu prin care legiuitorul constituțional a asigurat securitatea raporturilor juridice civile.

54. Opinia Judecătoriei Arad - Secția civilă este în sensul că prevederile Legii nr. 77/2016 sunt constituționale, fiind vorba, în esență, de o reglementare pentru viitor a efectelor unei situații juridice anterioare, în scopul protecției consumatorilor.

55. În opinia Judecătoriei Sectorului 1 București, excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 apare ca fiind întemeiată.

56. Judecătoria Cornetu - Secția civilă și Judecătoria Deva apreciază că prevederile Legii nr. 77/2016 nu încalcă dispozițiile Constituției, legiuitorul având dreptul de a interveni și a institui un nou mod de stingere a unei obligații, în concordanță cu prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului.

57. În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.842D/2016, Judecătoria Deva apreciază că prevederile Legii nr. 77/2016 nu încalcă dispozițiile Constituției, legiuitorul având dreptul de a interveni și a institui un nou mod de stingere a unei obligații. Însă, în ceea ce privește prevederile art. 11 din acest act normativ, opinia instanței de judecată este în sensul că acestea încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, având în vedere faptul că Legea nr. 77/2016 nu reglementează nici în materie contravențională și nici în materie penală, astfel încât art. 11 din Legea nr. 77/2016 contravine principiului neretroactivității legii civile.

58. În opinia Judecătoriei Constanța - Secția civilă, prevederile legale criticate ridică probleme de constituționalitate numai prin raportare la art. 44 din Constituție, iar sub acest aspect excepția de neconstituționalitate apare ca fiind întemeiată. Apreciază că, prin lipsa unor condiții suplimentare privitoare la situația materială precară a consumatorilor care ar putea intra în câmpul de aplicare al Legii nr. 77/2016 și care ar putea obține prin dare în plată stingerea tuturor obligațiilor asumate printr-un contract de credit, se aduce atingere dreptului de proprietate privată al creditorului. În raport cu ansamblul celorlalte critici formulate, instanța de judecată constată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

59. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

60. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent, înscrisurile depuse la dosare, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

61. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

62. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în integralitatea sa, și în special a prevederilor art. 1, art. 2, art. 3, art. 4, art. 5 alin. (1) și (3), art. 6, art. 7, art. 8 alin. (5), art. 10 alin. (1) și art. 11 din acest act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016.

63. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, consacrat de dispozițiile art. 1 alin. (4), coroborat cu dispozițiile art. 126 alin. (1) potrivit căruia "Justiția se realizează prin Înalta Curtea de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege", art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza a doua, privind dreptul de proprietate, art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) privind economia, precum și principiului securității juridice.

64. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că atât Legea nr. 77/2016, în ansamblul său, cât și prevederile art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) și (5), art. 10 și ale art. 11 din acest act normativ, au făcut obiect al controlului de constituționalitate, sens în care Curtea Constituțională s-a pronunțat, din perspectiva unor critici similare și prin raportare la aceleași dispoziții constituționale ca și cele invocate în cauza de față, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017.

65. Prin această decizie, la paragraful 120, Curtea a constatat că "prevederile art. 11 teza întâi raportate la cele ale art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 și art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituționale numai în măsura în care instanța judecătorească, în condițiile manifestării opoziției creditorului, poate și trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în derulare. Astfel, din punct de vedere procedural, instanța judecătorească, în condițiile formulării contestației de către creditor sau a acțiunii în constatare de către debitor, va verifica îndeplinirea condiției notificării creditorului conform celor prevăzute de Legea nr. 77/2016, îndeplinirea criteriilor prevăzute de art. 4 din lege, aplicând în mod obligatoriu teoria impreviziunii în cadrul art. 7 din lege, respectiv art. 8 ori în cadrul art. 9 din aceeași lege". Curtea a precizat, astfel, că "instanța judecătorească care, în condițiile legii, este independentă în aprecierea sa va putea face aplicarea impreviziunii până la limita superioară impusă de Legea nr. 77/2016 (predarea imobilului și ștergerea datoriilor principale și accesorii) ".

66. Totodată, la paragraful 122, Curtea a constatat că sintagma "precum și din devalorizarea bunurilor imobile" din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituțională. Astfel, analizând problema constituționalității acestei sintagme din cuprinsul art. 11 al Legii nr. 77/2016, Curtea a constatat că "obiectul contractelor de credit îl reprezintă sume de bani, și nu bunuri imobile. În condițiile în care art. 11 teza întâi prevede ca un criteriu de sine stătător criteriul devalorizării bunurilor imobile ce fac obiectul garanției aduse de debitor, se ajunge la o încălcare a dreptului de proprietate privată asupra sumelor de bani ale împrumutătorului (instituției de credit), drept prevăzut de art. 44 din Constituție. Curtea constată că un astfel de criteriu care a fost prevăzut alternativ cu cel al riscurilor ce izvorăsc din contractul de credit și, deci, folosit de sine stătător este incompatibil cu aplicarea impreviziunii de către instanța judecătorească, astfel cum a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864. Faptul că garanția adusă se devalorizează nu are legătură cu executarea contractului de credit. Acest criteriu ar putea, în schimb, să fie folosit în coroborare cu principiul echității ca parte a teoriei impreviziunii astfel cum a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864. Astfel, instanța judecătorească urmează să evalueze dezechilibrul prestațiilor rezultate din contractul de credit și prin recurgerea la acest criteriu atunci când contractul de credit a fost convenit în vederea achiziționării unui imobil."

67. În acest context, Curtea reține că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale". Prin urmare, ținând cont de faptul că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, mai sus menționată, a fost pronunțată ulterior sesizării instanței constituționale în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate a sintagmei "precum și din devalorizarea bunurilor imobile" din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și cea a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 și 8 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite a devenit inadmisibilă.

68. Potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, în procesul de aplicare și interpretare a legislației incidente în speța dedusă soluționării, instanța de judecată urmează să respecte deciziile Curții Constituționale, atât sub aspectul dispozitivului, cât și al considerentelor pe care acesta se sprijină. Prin urmare, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, în temeiul deciziei de admitere mai sus menționate (Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016), prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, în condițiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă.

69. De asemenea, întrucât obiectul sesizărilor are în vedere contracte de credit încheiate înainte de 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a doua urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

70. Și în ceea ce privește prevederile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 ("prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare"), având în vedere că aceleași contracte de credit au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, adică 1 octombrie 2011, prevederile de lege criticate nu pot fi aplicate contractelor încheiate anterior intrării în vigoare a noului Cod civil, așa încât Curtea va respinge ca inadmisibilă și excepția de neconstituționalitate a art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016.

71. Referitor la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi prin raportare la celelalte dispoziții legale criticate, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a constatat că nu se poate reține încălcarea prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 44 privind dreptul de proprietate privată și art. 135 privind economia.

72. Astfel, cu privire la critica autoarei excepției de neconstituționalitate privind nerespectarea principiului neretroactivității legii civile, aceasta susține că prin normele legale criticate se afectează obiectul contractelor de credit, prin schimbarea obligației de plată a sumelor de bani datorate în aceea a predării imobilului cu care s-a garantat executarea contractului de credit. Cu alte cuvinte, se afirmă că prin prevederile legale criticate se afectează în mod retroactiv substanța contractului de credit, înlăturându-se regula potrivit căreia obligațiile asumate trebuie respectate de către părți (pacta sunt servanda). Așa cum a arătat, însă, Curtea în considerentele Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, în paragraful 94 și următoarele, "regula pacta sunt servanda presupune luarea în considerare a unor elemente precum buna-credință și echitatea atunci când are loc o schimbare fundamentală a condițiilor de executare a contractului". Curtea a reținut că prevederile puse în principal în discuție prin prisma încălcării art. 15 alin. (2) din Constituție sunt cele ale art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, iar din analiza acestor prevederi legale rezultă faptul că ele se aplică și contractelor aflate în curs de derulare. Expresia "în derulare" a fost folosită de legiuitor pentru a acoperi și cazul prevăzut de art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, respectiv faza executării silite începute înainte de intrarea în vigoare a legii.

73. Cu referire la această critică, Curtea a reținut că majoritatea contractelor de împrumut vizate de legea criticată au fost încheiate în perioada 2007-2009, acestor contracte fiindu-le aplicabil cadrul legal de la acea dată. Astfel, dreptul comun îl constituia Codul civil în vigoare la acea dată, iar reglementări suplimentare, specifice domeniului bancar, se regăseau în Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 14 decembrie 1999. Curtea a observat, însă, că Legea nr. 77/2016 se aplică și contractelor care au fost încheiate în baza altor prevederi legale decât cele ale Legii nr. 190/1999. Cu alte cuvinte, și unele credite care nu au fost contractate în scopul achiziționării unor imobile au fost garantate prin instituirea unor ipoteci asupra unor bunuri imobile. Indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 și art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, Curtea a subliniat că prevederile acesteia nu retroactivează.

74. De asemenea, la paragraful nr. 108 al deciziei mai sus menționate, Curtea a reținut că Legea nr. 77/2016 reglementează situații specifice care nu se referă la regimul general al proprietății, în sensul că vizează doar o modalitate de executare a unor obligații derivate din contractul de credit în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are drept efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietății, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietății în România, și nu orice transfer al dreptului de proprietate ca urmare a aplicării unor instituții de drept civil. De altfel, la paragraful nr. 128 al deciziei precitate, Curtea a reținut că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție; însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăși suprimarea dreptului de proprietate. Statul protejează dreptul de proprietate în condițiile exercitării sale cu bună-credință (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragrafele 59-60). Dreptul de proprietate al instituțiilor de credit nu cunoaște nicio limitare în condițiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate.

75. Așa fiind, din perspectiva unor critici similare celor formulate în speță, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.

76. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALÃ

În numele legii

D E C I D E:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi sintagma "precum și din devalorizarea bunurilor imobile" din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite și cea a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 și art. 8 din același act normativ, excepție ridicată de Banca Românească S.A. Membră a Grupului Național Bank of Greece în dosarele nr. 2.048/337/2016 și nr. 2.467/337/2016 ale Judecătoriei Zalău, în Dosarul nr. 7.983/180/2016 al Judecătoriei Bacău - Secția civilă, în dosarele nr. 5.427/306/2016 și nr. 5.778/306/2016 ale Judecătoriei Sibiu - Secția civilă, în dosarele nr. 16.005/245/2016 și nr. 18.795/245/2016 ale Judecătoriei Iași - Secția civilă, în Dosarul nr. 7.743/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu - Secția civilă, în dosarele nr. 6.304/288/2016, nr. 5.990/288/2016 și nr. 8.269/288/2016 ale Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - Secția civilă, în Dosarul nr. 10.982/94/2016 al Judecătoriei Buftea - Secția civilă, în Dosarul nr. 6.230/196/2016 al Judecătoriei Brăila - Secția civilă, în Dosarul nr. 3.161/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, în dosarele nr. 15.538/325/2016 și nr. 14.082/325/2016 ale Judecătoriei Timișoara, în Dosarul nr. 14.005/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București, în dosarele nr. 3.829/221/2016 și nr. 4.333/221/2016 ale Judecătoriei Deva, în Dosarul nr. 4.124/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secția civilă, în Dosarul nr. 13.510/197/2016 al Judecătoriei Brașov, în Dosarul nr. 2.088/257/2016 al Judecătoriei Mediaș, în Dosarul nr. 5.002/190/2016 al Judecătoriei Bistrița - Secția civilă, în dosarele nr. 2.997/202/2016 și nr. 4.892/202/2016 ale Judecătoriei Călărași, în Dosarul nr. 10.503/271/2016 al Judecătoriei Oradea - Secția civilă, în Dosarul nr. 11.454/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secția civilă, în dosarele nr. 8.300/1.748/2016 și nr. 6.018/1.748/2016 ale Judecătoriei Cornetu - Secția civilă, în Dosarul nr. 26.459/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București, precum și în Dosarul nr. 13.400/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă;

2. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016, precum și cea a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de aceeași autoare în aceleași dosare ale acelorași instanțe;

3. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în aceleași dosare ale acelorași instanțe și constată că prevederile art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Zalău, Judecătoriei Bacău - Secția civilă, Judecătoriei Sibiu - Secția civilă, Judecătoriei Iași - Secția civilă, Judecătoriei Buftea - Secția civilă, Judecătoriei Brăila - Secția civilă, Judecătoriei Călărași, Judecătoriei Brașov, Judecătoriei Giurgiu - Secția civilă, Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - Secția civilă, Judecătoriei Alba Iulia, Judecătoriei Timișoara, Judecătoriei Sectorului 3 București, Judecătoriei Mediaș, Judecătoriei Bistrița - Secția civilă, Judecătoriei Oradea - Secția civilă, Judecătoriei Arad - Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 1 București, Judecătoriei Cornetu - Secția civilă, Judecătoriei Deva și Judecătoriei Constanța - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 noiembrie 2016.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
;
se încarcă...