Curtea Constituțională

Decizia nr. 20/2017 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 641 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării acestora prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte normative conexe

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 10 martie 2017

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Valer Dorneanu - președinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 641 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată din oficiu de Judecătoria Sectorului 1 București în Dosarul nr. 52.282/299/2015 și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.850D/2015 al Curții Constituționale.

2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 15 decembrie 2016, în prezența reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, în temeiul prevederilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 17 ianuarie 2017.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin Sentința civilă nr. 10.229 din 28 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 52.282/299/2015, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 641 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de instanță, din oficiu, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de învestire cu formulă executorie a unui contract de credit.

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate instanța de judecată susține, în esență, că în situația în care creditorul are domiciliul sau sediul în străinătate, prevederile de lege criticate nu întrunesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât permit un criteriu subiectiv de apreciere din partea creditorului, acesta putând alege în mod discreționar orice instanță de pe teritoriul României. Mai mult, mandatarului creditorului cu domiciliul în străinătate poate, la rândul său, să facă o alegere de domiciliu, astfel că instanța de învestire cu formulă executorie poate fi absolut oricare judecătorie din România. Se critică, de asemenea, dificultățile pe care le întâmpină debitorul în luarea la cunoștință de existența litigiului. Totodată, se susține că atât debitorul, cât și instanța de executare, chiar în ipoteza depunerii dosarului de executare în integralitate, sunt lipsiți de posibilitatea de a verifica exact calitatea de creditor a celui care solicită executarea silită. Se mai arată că se încalcă principiul egalității în fața legii, întrucât creditorul care are sediul/domiciliul în România se poate adresa numai instanței de la sediul/domiciliul său ori de la sediul/domiciliul debitorului.

5. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

6. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, în considerarea concepției de ansamblu a noilor reglementări procesual civile privitoare la condițiile începerii procedurii de executare silită, dispozițiile legale criticate nu afectează prevederile constituționale invocate în motivarea excepției. În acest sens precizează că cererea de învestire cu formulă executorie se judecă fără citarea părților, debitorul nefiind parte și neputând contesta legalitatea încheierii de învestire decât pe calea contestației la executare. O interpretare contrară ar fi de natură să îndepărteze formalitatea învestirii cu formulă executorie de la însăși rațiunea pentru care a fost reglementată, în sensul că, dacă debitorului i s-ar aduce la cunoștință faptul că împotriva sa urmează să se declanșeze de către creditor o procedură de executare silită, acesta ar putea lua măsuri pentru a se pune la adăpost de un asemenea risc.

7. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

8. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

9. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 641 alin. (2) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, care, la data pronunțării încheierii de sesizare, aveau următorul conținut: " (2) Cererea de învestire cu formulă executorie se soluționează de judecătoria în circumscripția căreia se află domiciliul sau sediul creditorului ori al debitorului, după caz, în cameră de consiliu, fără citarea părților. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul creditorului se află în străinătate, creditorul va putea depune cererea de învestire și la judecătoria în circumscripția căreia se află domiciliul său ales".

10. În opinia instanței autoare a excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit căruia respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie și în art. 16 care consacră principiul egalității în fața legii.

11. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de învestire cu formulă executorie a unui contract de credit bancar, în cursul soluționării căreia instanța a ridicat din oficiu excepția lipsei competenței teritoriale, precum și prezenta excepție de neconstituționalitate. În speță, creditorul are sediul în străinătate, dar a desemnat ca mandatar o societate de colectare-recuperare creanțe al cărui sediu se află în București, sectorul 6, care, la rândul său, și-a ales ca sediu pentru comunicarea tuturor actelor procedurale biroul unui executor judecătoresc din sectorul 1, București.

12. Curtea Constituțională a fost sesizată prin Sentința nr. 10.229 din 28 mai 2015, prin care Judecătoria Sectorului 1 București și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, în raza teritorială a căreia se găsea domiciliul debitorului. Dosarul referitor la excepția de neconstituționalitate a fost înregistrat pe rolul Curții Constituționale la data de 21 decembrie 2015. La data de 15 decembrie 2015, Judecătoria Sectorului 4 București a admis cererea de învestire cu formulă executorie a contractului de credit bancar în discuție.

13. Ulterior ridicării excepției, ca urmare a Deciziei nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, prin care Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 666 din Codul de procedură civilă care confereau executorilor judecătorești competența de a încuviința executarea silită, textul de lege criticat a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 4 februarie 2016, noul conținut normativ al acestuia fiind total diferit de cel precedent și nemaifiind menținută soluția legislativă inițială. Acest lucru rezultă cu evidență din faptul că, în prezent, art. 641 are denumirea marginală "Înscrisurile sub semnătură privată" și are următoarea redactare: "Înscrisurile sub semnătură privată sunt titluri executorii numai în cazurile și condițiile anume prevăzute de lege. Orice clauză sau convenție contrară este nulă și considerată astfel nescrisă. Dispozițiile art. 664 și următoarele sunt aplicabile."

14. Având în vedere că încuviințarea executării silite a fost trecută din competența executorilor judecătorești în cea a instanțelor de judecată, nu mai prezenta o reală utilitate etapa învestirii cu formulă executorie a altor titluri de credit, a cărei semnificație era, așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015 (paragraful 18), că numai prin mijlocirea instanțelor judecătorești se poate da un ordin, în numele Președintelui României, organelor de executare, agenților administrativi și procurorilor ca, după caz, să procedeze la executarea hotărârii sau să sprijine această executare, ordin care confirmă forța executorie a înscrisului și deschide posibilitatea creditorului de a apela la forța de constrângere a statului.

15. Ca atare, din rațiuni de tehnică legislativă de natură să evite o republicare a întregului act normativ, art. 641 din Codul de procedură civilă nu a fost abrogat expres, ci a fost înlocuit cu un nou text, având un conținut normativ complet diferit, referitor la o altă problematică, respectiv înscrisurile sub semnătură privată, din perspectiva caracterului acestora de titluri executorii. Având în vedere că textul de lege criticat nu mai cuprinde aceeași soluție legislativă criticată de autorul excepției, este aplicabil art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare (...) ".

16. Față de data survenirii acestei cauze de inadmisibilitate, ulterioară sesizării Curții Constituționale, prezenta excepție de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

17. Curtea observă, totodată, că în cauză nu sunt incidente cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit dispozitivului căreia sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Aceasta, deoarece norma criticată, care stabilea instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze cererea de învestire cu formulă executorie a unui titlu de credit, reprezintă o normă de procedură, cu aplicabilitate imediată, ale cărei efecte juridice nu se prelungesc în timp, astfel încât să poată fi luată în discuție examinarea pe fond a constituționalității textului de lege criticat, care, deși abrogat, să fie susceptibil de a fi analizat ca urmare a interpretării extensive oferite de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 641 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării acestora prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2016, excepție ridicată din oficiu de Judecătoria Sectorului 1 București în Dosarul nr. 52.282/299/2015.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 ianuarie 2017.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

;
se încarcă...