Curtea Constituțională

Decizia nr. 666/2016 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 09.03.2017

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Valer Dorneanu - președinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Simina Popescu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Ștefan Platon în Dosarul nr. 593/119/2016 al Tribunalului Covasna - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului nr. 1.317D/2016 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Încheierea din 24 iunie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 593/119/2016, Tribunalul Covasna - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de Ștefan Platon într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unui act administrativ.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, având în vedere consecințele arbitrariului care caracterizează deciziile formațiunilor politice în a exclude din cadrul acestora un membru, consilier local, arbitrariu favorizat de prevederile legale criticate. Or, în situația în care prevederile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 nu fac distincție între cazurile de excludere, iar orice situație de excludere din cadrul formațiunii politice, chiar dacă are caracter abuziv, atrage încetarea de drept a mandatului de ales local, aceste norme sunt neconstituționale raportat la dispozițiile art. 37 alin. (1) și art. 40 alin. (1) din Constituție.

6. Tribunalul Covasna - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reținând că dispozițiile art. 37 din Constituție reglementează dreptul de a fi ales; or, în speță, prevederile legale a căror neconstituționalitate se invocă reglementează încetarea de drept a mandatului, adică o instituție juridică subsecventă, ce nu privește exercitarea dreptului de a fi ales, putând surveni doar la momentul ulterior exercitării efective a acestui drept și care, pentru acest motiv, nu poate conduce la îngrădirea sau restrângerea sa.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, deciziile nr. 157 din 17 martie 2015, nr. 565 din 16 octombrie 2014, nr. 957 din 6 iulie 2010 și nr. 273 din 24 februarie 2009.

9. Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere formulat anterior, în sensul constituționalității prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004, astfel cum a fost reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 565 din 16 octombrie 2014 și nr. 280 din 23 mai 2013.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora:

"

Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri:

(...)

h1) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales;".

13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 37 alin. (1) referitor la dreptul de a fi ales și art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici, în esență, similare, Curtea respingând, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, Decizia nr. 779 din 1 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2008, Decizia nr. 134 din 21 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 13 martie 2008, Decizia nr. 273 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 13 aprilie 2009, Decizia nr. 957 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 25 august 2010, Decizia nr. 565 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 19 decembrie 2014, și Decizia nr. 157 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 21 mai 2015.

15. Curtea a reținut, în esență, că împrejurarea încetării de drept a mandatului de consilier local/județean, ca urmare a întrunirii condiției reglementate prin prevederile legale criticate, nu poate fi considerată ca aducând limitări drepturilor electorale fundamentale, de vreme ce ipoteza reglementării criticate se referă la un candidat ales ca urmare tocmai a exercitării drepturilor constituționale invocate. Împrejurarea că aleșii locali aflați în exercițiul funcției s-ar putea afla în situația de a nu putea continua mandatul obținut în urma alegerilor locale, din motivele prevăzute de lege, enumerate în cuprinsul art. 9 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, nu poate fi considerată o încălcare a dreptului de a fi ales, având în vedere că ipoteza normativă a acestui din urmă text de lege se referă la exercitarea mandatului, iar nu la condițiile de dobândire ale acestuia. Prin urmare, prevederile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004, reglementând un caz de încetare de drept a calității de consilier local/județean, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, nu conțin nicio dispoziție prin care cetățenii ar fi împiedicați să candideze la funcția de consilier local. Dreptul de a fi ales se referă exclusiv la posibilitatea unei persoane de a candida, astfel încât accesul la înscrierea în cursa alegerilor trebuie să fie posibil pentru fiecare cetățean care îndeplinește condițiile de eligibilitate stabilite prin Constituție.

16. Referitor la invocarea în susținerea criticii de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Constituție, Curtea reține că Decizia sa nr. 1.461 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2012, a statuat că, spre deosebire de alte forme de asociere, regimul juridic al partidelor politice este de ordin constituțional - art. 8 și 40 din Legea fundamentală, acesta fiind dezvoltat în Legea partidelor politice nr. 14/2003. Prin Constituție sunt exprimate juridic scopurile partidelor politice și coordonatele în care acestea se pot organiza și funcționa. Așa cum sunt definite în art. 1 din Legea nr. 14/2003, partidele politice sunt asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. În ceea ce privește natura juridică, acestea sunt persoane juridice de drept public. Caracteristica esențială a acestora o reprezintă existența unei ideologii comune, pe care și-au însușit-o toți membrii acestora, a unei doctrine la care toți membrii lor au aderat în mod conștient și voluntar, în lipsa oricărei constrângeri. Decizia înscrierii într-un anumit partid are ca izvor exclusiv convingerea intimă a fiecăruia dintre membri că politica promovată de respectivul partid constituie cea mai inspirată și mai eficientă modalitate de acțiune în viața socială și politică a țării. Dar, odată cu dobândirea calității de membru de partid, cetățeanul își asumă și obligația statutară de a respecta disciplina internă a partidului. Or, această obligație și-o asumă cunoscând rigorile instituite de statutul partidului și fiind conștient de consecințele pe care le poate atrage nerespectarea acesteia, cea mai drastică dintre acestea fiind excluderea din partid. În principiu, pierderea calității de membru al unui partid politic se produce fie în mod voluntar, prin demisie, fie prin excludere, ca sancțiune hotărâtă și aplicată de către organismul statutar stabilit în mod expres în acest scop.

17. Ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 530 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 mai 2014, pierderea calității de membru al unui partid politic, cu consecința corelativă a încetării mandatului de consilier local/județean, nu mai este supusă exclusiv jurisdicției interne a partidului respectiv, ci se poate contesta în fața unei instanțe judecătorești de contencios administrativ, astfel încât, beneficiind de un control judecătoresc asupra modalității în care au fost respectate procedurile statutare de către organele cu atribuții jurisdicționale ale partidului, se creează premisele unei exercitări în bune condiții a drepturilor și libertăților constituționale.

18. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele statuate prin deciziile menționate mai sus își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALÃ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ștefan Platon în Dosarul nr. 593/119/2016 al Tribunalului Covasna - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Covasna - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 8 noiembrie 2016.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu
;
se încarcă...