Curtea Constituțională

Decizia nr. 790/2016 privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal cu referire la sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" raportat la art. 292 alin. (1) din Codul penal

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 08.03.2017

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Valer Dorneanu - președinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 308 raportat la art. 292 din Codul penal, excepție ridicată de Societatea Comercială Dragoliv Service - S.R.L. din Sascut, județul Bacău, în Dosarul nr. 18.532/180/2014/a9 al Curții de Apel Bacău - Secția penală, cauze minori și familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 364D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă consilierul juridic al autoarei excepției, cu împuternicire de reprezentare juridică depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea E.On Distribuție România - S.A. din Bacău a depus la dosar note scrise prin care solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, iar, în subsidiar, respingerea excepției ca neîntemeiată.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, reiterând motivele cuprinse în notele scrise aflate la dosarul cauzei. În final depune concluzii scrise.

4. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, reținând că sintagma criticată, "ori în cadrul oricărei persoane juridice" din cuprinsul art. 308 alin. (1) din Codul penal, nu are legătură cu obiectul cauzei în care a fost invocată prezenta excepție. Reține, în acest sens, că, din încheierea de sesizare a instanței de control constituțional, rezultă că autoarea este trimisă în judecată, printre altele, pentru infracțiunea de cumpărare de influență cu reținerea art. 308 din Codul penal, întrucât a cumpărat influență de la inculpatul Chițescu Bogdan, în condițiile în care acesta deținea funcția de director al Departamentului de Investigații Antifraudă din cadrul E.On, pentru ca acesta să își exercite influența asupra membrilor Comisiei de analiză în vederea diminuării prejudiciului la plata căruia a fost obligată autoarea excepției, ca urmare a săvârșirii infracțiunii de furt de energie electrică. Așa încât, având în vedere că persoana de la care se cumpăra influență era funcționar al E.On - această companie fiind activă pe piața din România prin preluarea pachetului de acțiuni de la Electrica Moldova - S.A. - persoana de la care s-a cumpărat influență este funcționar public asimilat, în sensul art. 175 alin. (2) din Codul penal, desfășurându-și activitatea în cadrul unei instituții care furnizează un serviciu public și este supusă unei supravegheri a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei. Invocă soluția și considerentele Deciziei Curții nr. 489 din 30 iunie 2016. Pe fondul excepției, în măsura în care s-ar trece peste motivul de inadmisibilitate anterior precizat, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și, în acest sens, susține aplicabilitatea în cauză a soluției și considerentelor Deciziei Curții nr. 461 din 28 iunie 2016, apreciind, totodată, că nu este incidentă Decizia Curții nr. 603 din 6 octombrie 2015.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Decizia penală nr. 311 din 15 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 18.532/180/2014/a9, Curtea de Apel Bacău - Secția penală, cauze minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 308 raportat la art. 292 din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială Dragoliv Service - S.R.L. din Sascut, județul Bacău, în apelul declarat de autoare împotriva Încheierii penale din 3 martie 2016 a Tribunalului Bacău, pronunțată în Dosarul nr. 18.532/180/2014, prin care, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate invocată de autoare, ca neavând legătură cu cauza.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea susține că sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" din cuprinsul art. 308 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 292 alin. (1) din Codul penal încalcă prevederile constituționale privind dreptul la muncă, libertatea economică și restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 603 din 6 octombrie 2015 prin care s-a constatat că sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice", din cuprinsul dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul penal, este neconstituțională, neaplicarea soluției și considerentelor acestei decizii și în cauza de față aducând atingere dispozițiilor art. 16 din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor. Arată că, potrivit art. 308 alin. (1) din Codul penal, dispozițiile art. 289-292, art. 295, art. 297-301 și art. 304 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice. Apreciază că, raportat la art. 292 din Codul penal, pot avea calitatea de subiect activ al infracțiunii de cumpărare de influență orice persoană fizică, funcționarii publici și funcționarii privați prevăzuți la art. 308 alin. (1) din Codul penal, iar subiectul pasiv principal, instituția publică sau orice altă persoană juridică în al cărei serviciu se găsește funcționarul public ori persoana prevăzută în art. 308 alin. (1) din Codul penal pentru a cărei influențare făptuitorul promite, oferă sau dă bani ori alte foloase, iar, în secundar, cei menționați mai sus, în ale căror atribuții de serviciu intră efectuarea unui act pentru care este real interesată persoana căreia i se promite intervenția și asupra căreia fapta aruncă suspiciune. Arată că obiectul juridic special al faptei de cumpărare de influență îl constituie relațiile sociale referitoare la activitatea unităților publice sau private și care exclud orice încercare de a crea suspiciune în legătură cu corectitudinea funcționarului public sau a persoanei care exercită o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) din Codul penal ori în cadrul oricărei persoane juridice. Și în cazul infracțiunii de cumpărare de influență, ca și în cazul infracțiunii de conflict de interese, valoarea socială ocrotită este una care vizează în mod explicit mediul privat, ipoteză în care statul nu trebuie să aibă interesul de a incrimina cumpărarea de influență, întrucât valoarea ce se încearcă a fi ocrotită în acest caz nu are caracter public. Susține că, similar faptei de conflict de interese, argumentele Curții Constituționale dezvoltate în Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, în susținerea soluției de admitere a excepției de neconstituționalitate privind sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" din cuprinsul art. 308 alin. (1) din Codul penal cu raportare la art. 301 din Codul penal, subzistă și în cazul excepției de neconstituționalitate a aceleiași sintagme din cadrul art. 308 alin. (1) din Codul penal cu raportare la art. 292 din Codul penal, astfel că invocă considerentele din decizia precitată, potrivit cărora "prin dispozițiile art. 308 alin. (1) din Codul penal, sancționând penal fapte ce contravin unor interese pur private, legiuitorul le-a calificat pe acestea din urmă ca având caracter public, ceea ce a dus la o limitare disproporționată a dreptului la muncă și a libertății economice ale persoanelor care își desfășoară activitatea în mediul privat. În aceste condiții, protecția penală astfel reglementată, deși adecvată sub aspectul finalității, aceea a protejării unor valori sociale chiar și private, nu este necesară și nu respectă un raport just de proporționalitate între severitatea măsurii ce poate fi luată și interesul individual al persoanelor", "dacă faptele persoanelor din mediul privat sunt cauzatoare de prejudicii, împotriva acestora poate fi angajată răspunderea civilă, de dreptul muncii sau altă formă de răspundere, care nu implică forța de constrângere a statului prin mijloace de drept penal". Susține că, prin aplicarea Deciziei nr. 603 din 6 octombrie 2015 raportat doar la art. 301 alin. (1) din Codul penal privind infracțiunea de conflict de interese, se naște discriminarea în fața legii în aplicarea dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, întrucât în cazul subiectului activ al infracțiunii de cumpărare de influență decizia precitată nu se aplică și, potrivit art. 308 alin. (1) din Codul penal, acesta urmează să fie condamnat penal pentru săvârșirea faptei potrivit art. 308 alin. (2) din Codul penal, prin reducerea limitelor speciale ale pedepsei cu o treime. Așadar, consideră că aplicarea sintagmei neconstituționale "ori în cadrul oricărei persoane juridice", doar în ceea ce privește art. 301 din Codul penal, încalcă voința legiuitorului care a gândit această sintagmă nediscriminatoriu, astfel că neaplicarea acelorași considerente ale Deciziei nr. 603 din 6 octombrie 2015, raportat la art. 292 din Codul penal, când fapta este săvârșită de către sau în legătură cu o persoană care exercită o însărcinare de orice natură în cadrul oricărei persoane juridice, creează un tratament diferit și nejustificat privind drepturile și interesele fundamentale, dând naștere unei discriminări directe pentru cazul când sintagma se aplică faptelor de conflict de interese, însă nu și celor de cumpărare de influență săvârșite de funcționarii privați din cadrul oricărei persoane juridice și, de asemenea, unei discriminări indirecte, produse la nivel de efect când sintagma nu se aplică faptelor săvârșite în legătură cu funcționarii privați din cadrul oricărei persoane juridice.

7. Curtea de Apel Bacău - Secția penală, cauze minori și familie opinează că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Apreciază că drepturile la muncă și la libertate economică nu au un caracter absolut, valorile supreme ocrotite de Constituție, potrivit art. 1 alin. (3), fiind reglementate "în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989". Aceste valori supreme sunt reglementate și recunoscute la nivel european, într-o "societate democratică" și constau în securitatea națională, siguranța publică, apărarea ordinii, a sănătății și a moralei publice, protecția drepturilor și a libertăților cetățenilor. Arată că într-un sens asemănător sunt și dispozițiile art. 4 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, potrivit cărora statele părți nu vor putea supune drepturile din acest Pact decât unor limite stabilite de lege, care să fie compatibile cu aceste drepturi și "exclusiv în vederea promovării bunăstării generale într-o societate democratică". În consecință, instanța apreciază că apărarea ordinii publice împotriva infracțiunilor de corupție se justifică și în situația în care subiectul pasiv al acestora îl constituie o persoană juridică, alta decât cea stabilită prin prevederile art. 175 din Codul penal.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise ale autoarei, notele scrise ale părții E.On Distribuție România - S.A. din Bacău, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispozițiile art. 308 raportat la art. 292 din Codul penal. Din motivarea autoarei excepției, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 308 alin. (1) din Codul penal cu referire la sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" raportat la art. 292 alin. (1) din Codul penal. Textele de lege criticate au următorul conținut:

- Art. 292 alin. (1): "Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.";

- Art. 308 alin. (1): "Dispozițiile art. 289-292, 295, 297- 301 și 304 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice."

12. În susținerea neconstituționalității dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal cu referire la sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" raportat la art. 292 alin. (1) din Codul penal, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă, art. 45 privind libertatea economică și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea excepției formulează critici cu privire la prevederile art. 308 alin. (1) din Codul penal cu referire la sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" raportat la infracțiunea de cumpărare de influență reglementată în art. 292 alin. (1) din Codul penal. În esență, în opinia autoarei excepției, norma penală criticată creează o extindere nejustificată a sferei de aplicare a infracțiunii de cumpărare de influență în domeniul privat, de natură a aduce atingere libertății economice și dreptului la muncă, iar neaplicarea soluției și considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 603 din 6 octombrie 2015 și în cauza de față este contrară dispozițiilor art. 16 din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor.

14. Curtea urmează a stabili "legătura cu soluționarea cauzei" a dispozițiilor legale criticate, raportat la obiectul cauzei în cadrul căreia excepția de neconstituționalitate a fost invocată, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. Astfel, Curtea reține că, potrivit înscrisurilor aflate la Dosarul Curții nr. 364D/2016, respectiv Decizia penală nr. 311 din 15 martie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Bacău - Secția penală, cauze minori și familie, în Dosarul nr. 18.532/180/2014/a9, și care constituie actul de sesizare a Curții Constituționale, și Încheierea din 3 martie 2016, pronunțată de Tribunalul Bacău - Secția penală, în Dosarul nr. 18.532/180/2014, autoarea excepției, Societatea Comercială Dragoliv Service - S.R.L din Sascut, județul Bacău, a fost trimisă în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt de energie electrică, prevăzută de art. 228 alin. (1) și (3) din Codul penal, executarea sau folosirea de instalații clandestine în scopul racordării directe la rețea sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare, prevăzută de art. 92 alin. (2) din Legea nr. 123/2012, și cumpărare de influență, prevăzută de art. 308 alin. (1) din Codul penal cu referire la art. 292 alin. (1) din Codul penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal. Totodată, Curtea reține că, potrivit înscrisului intitulat "apel împotriva Încheierii din 3 martie 2016 prin care s-a respins sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 308 raportat la art. 292 din Codul penal", pag. 2, care emană de la Societatea Comercială Dragoliv Service - S.R.L. din Sascut, județul Bacău - autoare a excepției de neconstituționalitate - infracțiunea de cumpărare de influență a constat "în aceea, așa după cum se precizează prin rechizitoriul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău în Dosarul penal nr. 10.953/P/2013 cu care a fost sesizată instanța de judecată, că am promis bani direct inculpatului Chițescu Bogdan Marius care avea influență asupra membrilor Comisiei de reanaliză de la Iași ce a analizat cazul de fraudă având ca obiect subscrisa, S.C. Dragoliv Service - S.R.L., în sensul că îi va determina pe aceștia să admită contestația formulată și să diminueze prejudiciul calculat inițial de către Comisia de analiză din cadrul E-On Bacău, activitate care a fost dusă cu succes la bun sfârșit așa cum reiese din hotărârea comisiei indicate." Așadar, Curtea reține că, cumpărătorul de influență, Societatea Comercială Dragoliv Service - S.R.L. - autor al excepției de neconstituționalitate - subiect activ al infracțiunii, a promis bani vânzătorului de influență, Chițescu Bogdan Marius, pentru a-i determina pe membrii Comisiei de reanaliză din cadrul E.On Iași să admită contestația formulată și să diminueze prejudiciul calculat inițial de către Comisia de analiză din cadrul E-On Bacău.

15. În aceste condiții, Curtea reține că subiectul pasiv secundar al infracțiunii de cumpărare de influență, pentru săvârșirea căreia autoarea excepției a fost trimisă în judecată, sunt membrii Comisiei de reanaliză din cadrul E.On Iași, având calitatea de funcționari în cadrul unei companii al cărei obiect de activitate constă în prestarea unui serviciu de interes public - activitate de interes general în domeniul energiei electrice -, fiind autorizată și monitorizată de o autoritate publică, respectiv de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, în condițiile Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012.

16. Curtea reține că art. 175 alin. (2) din Codul penal asimilează funcționarului public și persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acesteia cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public. Așadar, pentru ca o persoană să facă parte din această categorie este necesară întrunirea, în mod cumulativ, a două cerințe obligatorii, respectiv să exercite un serviciu de interes public și să fie învestită cu îndeplinirea serviciului public de către o autoritate publică sau să exercite serviciul de interes public sub controlul ori supravegherea unei autorități publice. Analiza îndeplinirii primei cerințe, care vizează sfera atribuțiilor persoanei, se face ținând seama de definiția dată serviciului de interes public în doctrina de drept administrativ. Altfel spus, trebuie observat dacă, prin realizarea serviciului, se urmărește satisfacerea unor nevoi de interes general și dacă se relevă, în mod direct sau indirect, o autoritate publică. Curtea reține că noțiunea de "serviciu public" desemnează fie o formă de activitate prestată în folosul interesului public, fie o subdiviziune a unei instituții din administrația internă împărțită pe secții, servicii etc. Din categoria serviciilor de interes public fac parte acele entități care, prin activitatea pe care o desfășoară, sunt chemate să satisfacă anumite interese generale ale membrilor societății. Cu referire la cea de-a doua condiție, care privește relația persoanei ce realizează serviciul public cu autoritățile publice, aceasta este îndeplinită, alternativ, dacă învestirea pentru îndeplinirea serviciului s-a făcut de către o autoritate publică ori dacă activitatea persoanei este supusă controlului sau supravegherii unei autorități publice, indiferent de modalitatea de învestire. Prin învestirea pentru realizarea unui serviciu public se înțelege fie acordarea de către o autoritate a calității din care derivă obligația de a realiza respectivul serviciu, fie încredințarea realizării serviciului de interes public printr-o decizie a autorității.

17. În context, Curtea reține că Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în Decizia nr. 20 din 29 septembrie 2014, a stabilit că "sunt incluși (...) [s.n. în categoria funcționarilor publici asimilați, potrivit art. 175 alin. (2) din Codul penal] particularii care primesc gestiunea unui serviciu public național sau local, economic sau sociocultural, devenind, astfel, de utilitate publică. Este vorba despre subiecți care își desfășoară activitatea în cadrul persoanelor juridice de drept privat cu scop lucrativ: societăți comerciale care, prin intermediul contractelor administrative, valorifică, în interesul colectivității, naționale sau locale, după caz, bunurile și serviciile publice."

18. În aceste condiții, având în vedere că subiectul pasiv secundar din prezenta cauză își desfășoară activitatea în cadrul unei persoane juridice care prestează, în interesul colectivității, naționale sau locale, un serviciu public, sub supravegherea, monitorizarea unei autorități publice, Curtea constată că acesta poate fi încadrat în sfera funcționarilor publici asimilați, potrivit dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal, iar nu "în cadrul oricărei persoane juridice", din această perspectivă dispozițiile art. 308 alin. (1) din Codul penal cu referire la sintagma "în cadrul oricărei persoane juridice" raportat la art. 292 alin. (1) din Codul penal nefiind incidente în cauza în care excepția de neconstituționalitate a fost invocată. Prin urmare, neîndeplinirea condiției prevăzute în alin. (1) al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, determină respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 308 alin. (1) din Codul penal cu referire la sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" raportat la infracțiunea de cumpărare de influență reglementată în art. 292 alin. (1) din Codul penal.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALÃ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal cu referire la sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" raportat la art. 292 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată de Societatea Comercială Dragoliv Service - S.R.L. din Sascut, județul Bacău, în Dosarul nr. 18.532/180/2014/a9 al Curții de Apel Bacău - Secția penală, cauze minori și familie.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Bacău - Secția penală, cauze minori și familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2016.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
;
se încarcă...