Curtea Constituțională

Decizia nr. 672/2016 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 07 martie 2017

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Valer Dorneanu - președinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, excepție ridicată de Andrei Valentin Sfîrăială în Dosarul nr. 3.384/207/2015 al Judecătoriei Caracal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.776D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 1.810-1.813D/2015 și nr. 1.872-1.875D/2015, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de același autor în dosarele nr. 3.372/207/2015, nr. 3.382/207/2015, nr. 3.383/207/2015, nr. 3.385/207/2015, nr. 3.375/207/2015, nr. 3.377/207/2015, nr. 3.379/207/2015 și nr. 3.380/207/2015 ale Judecătoriei Caracal. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

4. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.810-1.813D/2015 și nr. 1.872- 1.875D/2015 la Dosarul nr. 1.776D/2015, care a fost primul înregistrat.

5. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, sens în care s-a pronunțat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 572 din 12 iulie 2016.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

6. Prin Încheierea din 5 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 3.384/207/2015, prin încheierile din 4 decembrie 2015, p ronunța te în dosare le n r. 3.372/207/2015, nr. 3.382/207/2015, nr. 3.383/207/2015 și nr. 3.385/207/2015, prin încheierile din 3 decembrie 2015, pronunțate în dosarele nr. 3.375/207/2015, nr. 3.377/207/2015 și prin încheierile din 11 noiembrie 2015, pronunțate în dosarele nr. 3.379/207/2015 și nr. 3.380/207/2015, Judecătoria Caracal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului. Excepția a fost ridicată de Andrei Valentin Sfîrăială în cauze având ca obiect soluționarea plângerilor formulate împotriva încheierilor de reexaminare a încheierilor de respingere a cererilor de înscriere a dreptului de proprietate în cartea funciară, precum și soluționarea cererilor de a dispune instanța înscrierea dreptului de proprietate asupra terenului arabil extravilan în cartea funciară.

7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014 reprezintă un "exces de reglementare" și încalcă prevederile art. 1 alin. (4) și art. 44 alin. (1) din Constituție. În acest sens susține că dispoziția legală criticată dă putere oficiilor de carte funciară, prin intermediul registratorului, de a respinge cererea de intabulare formulată de cel care a obținut un drept de proprietate în baza unei hotărâri judecătorești ce ține loc de contract de vânzare-cumpărare, lipsind astfel de efecte hotărârea judecătorească. Or, este excesivă și de neconceput o ingerință și o cenzură a unei hotărâri judecătorești din partea unei entități executive, acestea fiind contrare principiului separației puterilor în stat.

8. Totodată, autorul excepției consideră că sunt încălcate prevederile art. 20 din Constituție, întrucât dispozițiile criticate aduc atingere dreptului de proprietate, exercițiului acestui drept, precum și libertății de circulație juridică a terenurilor, în condițiile în care dreptul de proprietate este un drept fundamental, protejat prin art. 1 din Primul Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar îngrădirea unor drepturi fundamentale trebuie să fie proporțională cu scopul urmărit, potrivit art. 17 și art. 18 din Convenție.

9. De asemenea, autorul excepției apreciază că prevederile criticate încalcă art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și duce la lipsirea de efecte a scopului art. 21 din Constituție, deoarece faza de punere în aplicare a unei hotărâri judecătorești face parte din procesul civil, prin urmare, nepunerea în aplicare sau executarea cu întârziere a unei hotărâri judecătorești poate, în mod indirect, să ducă la lăsarea fără conținut a dreptului de acces la un tribunal. În acest context menționează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește înlăturarea unor obstacole cu privire la realizarea accesului efectiv la instanță, precum și referitor la reglementarea defectuoasă sau lipsa de reglementare, inclusiv cu privire la legislația secundară (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 decembrie 1992, pronunțată în Cauza De Geouffre de la Pradelle împotriva Franței, și Hotărârea din 9 octombrie 2003, pronunțată în Cauza Aæimoviæ împotriva Croației).

10. Judecatoria Caracal, în dosarele nr. 1.776D/2015, nr. 1.810-1.813D/2015 si nr. 1.872-1.873D/2015, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este întemeiata, prevederile de lege criticate fiind contrare art. 1 alin. (4), art. 44 alin. (1) si art. 20 din Constitutie. În acest sens, instanta retine ca Legea nr. 17/2014 instituie o procedura derogatorie de la dreptul comun cu privire la exercitarea dreptului de preemptiune în cazul vânzarii unui teren agricol situat în extravilan. Diferentele esentiale constau în obligativitatea parcurgerii procedurii speciale reglementate de art. 3, 4, 6, 7 si 9 din Legea nr. 17/2014, de natura a asigura o transparenta extinsa a vânzarii, precum si în sanctiunea nulitatii vânzarii, în cazul în care aceasta s-a realizat la un pret mai mic decât cel cerut în oferta de vânzare sau în conditii mai avantajoase. Daca transmiterea dreptului de proprietate a avut loc ca efect al unei hotarâri judecatoresti care tine loc de act de vânzare-cumparare, instanta judecatoreasca are obligatia de a pronunta o asemenea hotarâre doar daca procedura prealabila prevazuta de art. 3 si 4 din Legea nr. 17/2014 a fost respectata, iar daca nu au fost efectuate formalitatile, actiunea promovata în pronuntarea unei hotarâri care sa tina loc de contract de vânzare-cumparare devine inadmisibila. Instanta mai arata ca, prin posibilitatea registratorului de la oficiile de cadastru si publicitate imobiliara de a verifica daca hotarârea judecatoreasca a fost pronuntata cu respectarea conditiilor Legii nr. 17/2014, se produce o imixtiune a puterii administrative (oficiul de carte funciara fiind autoritate administrativa organizata în baza Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, în subordinea Agentiei Nationale de Publicitate si Cadastru Imobiliare, care la rândul ei se afla în subordinea Guvernului) în sfera puterii judecatoresti, autoritatea administrativa putând sa contrazica si sa ignore o hotarâre judecatoreasca având putere de lucru judecat. De asemenea invoca prevederile art. 44 din Constitutie si cele ale art. 20 raportate la art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, precum si Hotarârea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 26 aprilie 2007, pronuntata în Cauza Dumitru Popescu împotriva României, paragraful 103. În dosarele nr. 1.874D/2015 si 1.875D/2015, Judecatoria Caracal nu si-a exprimat opinia.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

12. Guvernul, în dosarele nr. 1.776D/2015, nr. 1.810-1.813D/2015, apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014 este neîntemeiată. În ceea ce privește art. 20 și art. 21 din Constituție susține că nimic nu îl împiedică pe promitentul-cumpărător să exercite măsuri de conservare a drepturilor sale în condițiile art. 1.558 și următoarele din Codul civil, respectiv să solicite instanței competente dreptul ca în numele debitorului său să îndeplinească toate formalitățile prevăzute de Legea nr. 17/2014 stabilite în sarcina vânzătorului. Referitor la încălcarea art. 44 din Constituție, Guvernul apreciază că prevederile art. 5 din Legea nr. 17/2014 stabilesc atribuțiile de natură procedurală ale instanței de judecată de a verifica, pe lângă îndeplinirea condițiilor de validitate ale antecontractului și condițiile reglementate de art. 3, 4 și 9 din Legea nr. 17/2014. Transferul dreptului de proprietate se realizează în baza hotărârii judecătorești definitive care are un efect constitutiv, iar nu în baza antecontractului, în temeiul căruia s-a născut doar o obligație de a face, antecontractul dând naștere unui drept de creanță, nu unui drept real. Invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 38 din 3 februarie 2015 și nr. 755 din 16 decembrie 2014. Guvernul, în dosarele nr. 1.872-1.875D/2015, apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014 este întemeiată în raport cu prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție în măsura în care operațiunile desfășurate de registratorul de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (reprezentant al puterii executive) duc la revizuirea celor statuate în mod definitiv prin hotărârea instanței de judecată, hotărâre ce ține loc de contract de vânzare-cumpărare. De asemenea, prin operațiunile avute în vedere de registratorul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară cu ocazia respingerii cererii de înregistrare a dreptului de proprietate în cartea funciară obținut în baza unei hotărâri judecătorești - fiind incidente art. 557 coroborat cu art. 888 din Codul civil pot fi create premisele apariției unor limite disproporționate ale dreptului de proprietate, contrar art. 20 din Constituție în raport cu art. 1 din Protocolul adițional la Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

13. Avocatul Poporului face, mai întâi, precizarea că prin art. II pct. 2 din Legea nr. 68/2014 pentru modificarea alin. (1) al art. 29 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 și a Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, pentru claritatea textului și o aplicare mai judicioasă (după cum rezultă din motivarea Comisiei juridice a Camerei Deputaților), dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014 au fost modificate. Astfel, arată că, în prezenta cauză, deși la data ridicării excepției de neconstituționalitate erau în vigoare prevederile care impuneau ca toate cererile de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate să fie respinse dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 17/2014, autorul a ales să critice normele legale inițiale. De asemenea arată că "din cercetările efectuate, a rezultat faptul că prin trei sentințe civile, pronunțate de Tribunalul Olt (...) s-au admis acțiunile autorului excepției și s-a constatat că anumite hotărâri arbitrale îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 603 din Codul de procedură civilă." În prezenta cauză, hotărârea judecătorească în baza căreia s-a solicitat înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate a fost obținută pe calea dreptului comun, nefiind îndeplinite condițiile impuse de prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, astfel că dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014 nu apar ca fiind aplicabile în prezenta speță, motiv pentru care devin incidente prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Referitor la criticile de neconstituționalitate expuse de autorul excepției menționează faptul că în cadrul procedurii de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate se realizează doar operațiunea de verificare a condițiilor de legalitate și, prin urmare, atunci când la baza solicitării de înscriere în cartea funciară a unui drept de proprietate există o hotărâre judecătorească pronunțată în temeiul art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, nu este pusă în discuție respectarea acesteia sau autoritatea de lucru judecat, întrucât se pornește de la prezumția de legalitate a unei asemenea hotărâri judecătorești. Față de cele prezentate consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 178 din 12 martie 2014. Din notele scrise depuse de autorului excepției rezultă că acesta critică art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014, în forma inițială, potrivit căruia: "Cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate, formulată în baza hotărârii judecătorești care ține loc de contract de vânzare, se respinge dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta lege." Anterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014 fuseseră modificate prin art. II pct. 2 din Legea nr. 68/2014 pentru modificarea alin. (1) al art. 29 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 și a Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării- cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 13 mai 2014, având în prezent, următorul cuprins: "Cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate se respinge dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta lege."

17. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, precum și în art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 privind protecția proprietății private din Primul Protocol adițional la Convenție.

18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 572 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 885 din 4 noiembrie 2016, pronunțându-se asupra aceleiași excepții de neconstituționalitate, invocată de același autor, cu aceeași motivare, a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014. În esență, Curtea a reținut că, similar cu situația din cauzele de față, autorul excepției, în calitate de cumpărător, a formulat în cursul anului 2015 cereri de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra unor terenuri aflate în extravilan, drept de proprietate dobândit prin sentințele civile nr. 715, nr. 714, nr. 711, respectiv 716, toate din 30 iunie 2015, ale Tribunalului Olt, prin care s-a constatat că hotărârile arbitrale pronunțate, care țin loc de contract de vânzare, îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.

19. Din considerentele încheierilor de sesizare, precum și din motivarea excepției de neconstituționalitate depusă la dosare de autorul acesteia înainte de pronunțarea încheierilor de sesizare reiese că autorul critică dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014, în forma inițială, dispoziții potrivit cărora: "Cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate, formulată în baza hotărârii judecătorești care ține loc de contract de vânzare, se respinge dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta lege." Însă, urmărind succesiunea în timp a dispozițiilor criticate, Curtea a reținut că, începând cu data de 16 mai 2014, dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014 au fost modificate prin Legea nr. 68/2014 pentru modificarea alin. (1) al art. 29 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 și a Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, având următorul cuprins: "Cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate se respinge dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta lege." Prin urmare, Curtea a reținut că prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014, în forma criticată de autorul excepției de neconstituționalitate, nu mai erau în vigoare la data formulării cererilor de înscriere a dreptului de proprietate în cartea funciară și nu mai produceau efecte juridice. Astfel, autorul excepției a formulat pe parcursul anului 2015 cereri de înscriere a dreptului de proprietate în cartea funciară, în temeiul noilor dispoziții ale art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014, în forma modificată prin Legea nr. 68/2014, dispoziții care intraseră în vigoare începând cu data de 16 mai 2014 și care, potrivit principiului tempus regit actum, se aplică cererilor de înscriere a dreptului de proprietate în cartea funciară, formulate de autorul excepției.

20. Totodată, autorul excepției susține că, deși a depus toate actele doveditoare din care să rezulte transferul dreptului de proprietate cu respectarea Legii nr. 17/2014, acte care erau menționate și în cuprinsul hotărârii arbitrale, cererile prin care a solicitat înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate au fost respinse de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Olt, după ce a analizat înscrisurile justificative depuse, motivat de faptul că nu au fost îndeplinite condițiile legale prevăzute de dispozițiile art. 11 alin. (2) lit. b) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 17/2014, aprobate prin Ordinul viceprim- ministrului, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, al ministrului apărării naționale și al viceprim-ministrului, ministrul culturii, nr. 719/740/M.57/2.333/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 30 mai 2014, potrivit cărora: "Cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate dobândit în baza unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzare-cumpărare sau în baza unui contract de vânzare-cumpărare autentificat de notarul public va fi însoțită de copia legalizată a următoarelor înscrisuri: [...] b) adresă emisă de primărie, prin care se comunică dacă este sau nu este necesar avizul specific al Ministerului Culturii, iar, după caz, avizul specific emis de către acest minister, în condițiile prevăzute la art. 3 alin. (4) din lege și ale normelor metodologice de aplicare a acesteia prevăzute în anexa nr. 3 la ordin;". Or, aceste critici vizează aplicarea Normelor metodologice ale Legii nr. 17/2014 de către registratorul de carte funciară și nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate, intrând în competența instanței de judecată să soluționeze plângerea formulată împotriva încheierii de reexaminare a încheierii de respingere a cererii de înscriere a dreptului de proprietate în cartea funciară, precum și cererea autorului excepției prin care solicită dispunerea de către instanță a înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară. Așadar, aspectele invocate de autorul excepției constituie probleme de interpretare și aplicare a legii la cazul dedus judecății, iar nu probleme de constituționalitate a textului de lege criticat care să intre în competența Curții Constituționale.

21. În consecință, Curtea urmează a respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014, astfel cum a fost formulată.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, excepție ridicată de Andrei Valentin Sfîrăială în dosarele nr. 3.384/207/2015, nr. 3.372/207/2015, nr. 3.382/207/2015, nr. 3.383/207/2015, nr. 3.385/207/2015, nr. 3.375/207/2015, nr. 3.377/207/2015, nr. 3.379/207/2015 și nr. 3.380/207/2015 ale Judecătoriei Caracal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Caracal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 noiembrie 2016.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof.univ.dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

;
se încarcă...