Curtea Constituțională

Decizia nr. 663/2016 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 06.03.2017

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Valer Dorneanu - președinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel-Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Margareta Laura Popescu în Dosarul nr. 5.586/117/2014 al Curții de Apel Cluj - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 443D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă Laurențiu Popescu, în calitate de reprezentant al autorului excepției, cu procură specială. Lipsește partea Casa Națională de Pensii Publice - Casa de Pensii a Municipiului București, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că nerestituirea sumelor plătite cu titlu de asigurări sociale nu este justificată în cazul persoanelor care se mută definitiv într-un stat unde nu pot valorifica stagiul de cotizare realizat în România. De asemenea, susține că persoanele aflate în această situație sunt discriminate în raport cu cele care au posibilitatea valorificării stagiului de cotizare. Totodată, arată că dispozițiile de lege criticate restrâng libertatea persoanei de a se stabili într-o altă țară.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că tratamentul juridic diferit este justificat de situațiile diferite în care se găsesc categoriile de persoane comparate de autorul excepției.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 25 ianuarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.586/117/2014, Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Margareta Laura Popescu, cu prilejul soluționării apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 1.263 din 3 aprilie 2015, pronunțate de Tribunalul Cluj în Dosarul nr. 5.586/117/2014, având ca obiect asigurări sociale.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul excepției arată, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care prevăd că în cazul rezilierii contractului de asigurare socială, contribuțiile de asigurare achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifică la stabilirea dreptului la pensie, sunt contrare prevederilor art. 16 și art. 53 din Constituție. În acest sens, arată că, în cazul mutării definitive într-o țară în care stagiul de cotizare realizat în România nu poate fi valorificat, întrucât nu există o convenție bilaterală între cele două state în acest sens, devine imposibilă realizarea obiectului contractului de asigurare socială încheiat. Ca urmare, nu mai poate beneficia de pensie pentru limită de vârstă în România, iar sumele de bani pe care le-a achitat cu titlu de contribuții sociale constituie o pierdere materială. Dacă nerestituirea contribuțiilor de asigurări sociale este justificată în cazul persoanelor care pot valorifica ulterior stagiul de cotizare realizat la stabilirea dreptului la pensie, nu aceeași concluzie se poate desprinde și în situația în care stagiul de cotizare nu mai poate fi valorificat. Astfel, se face o diferență de tratament între cetățenii români care au rezidența definitivă pe teritoriul României, pe de o parte, și cetățenii români care, înainte de împlinirea limitei de vârstă pentru pensionare sau înainte de a-și realiza stagiul minim de cotizare, părăsesc definitiv teritoriul României, stabilindu-se într-un stat care nu are convenție de reciprocitate cu România privind recunoașterea drepturilor dobândite prin contribuțiile la asigurările sociale din statul de origine, pe de altă parte.

7. Totodată, autorul excepției susține că sunt încălcate prevederile constituționale referitoare la condițiile restrângerii unor drepturi sau libertăți. Astfel, susține că îi este încălcat atât dreptul de a-și retrage suma de bani reprezentând contribuția de asigurări sociale, nemaiputând beneficia pe viitor de aceasta, cât și dreptul de a se stabili definitiv într-o altă țară.

8. Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă consideră că nu poate fi reținută încălcarea principiului egalității de tratament, dat fiind caracterul aleatoriu al contractului de asigurare. Faptul că persoana asigurată va beneficia sau nu în final de dreptul la pensie este un risc pe care și l-a asumat aceasta în momentul contractului, dreptul nefiind unul ce derivă în mod imuabil din contractul încheiat. Pe de altă parte, chiar dacă persoana asigurată se mută într-un stat ce nu are convenție de recunoaștere reciprocă cu România, nimic nu o împiedică să aibă în continuare un contract de asigurare încheiat în România, pentru a beneficia de drepturile ce îi revin potrivit legislației române. Instanța de judecată apreciază că nu se poate vorbi nici de restrângerea unui drept, atâta vreme cât încheierea unui contract implică un risc prin însăși natura sa aleatorie.

9. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

10. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că un contract de asigurări sociale are un caracter aleatoriu, persoana care îl încheie asumându-și de la început riscul de a nu beneficia la final de pensie, din diferite motive, chiar și în situația în care își păstrează reședința pe teritoriul României. Așadar, chiar și în această ultimă ipoteză, în situația în care persoana nu contribuie pe durata stagiului minim de cotizare, nu va beneficia de pensie și nici nu va avea dreptul să primească contravaloarea contribuției plătite până la momentul respectiv.

11. Avocatul Poporului arată că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, întrucât se aplică tuturor persoanelor fizice care au încheiat un contract de asigurare socială și solicită rezilierea acestuia, fără discriminări pe considerente arbitrare, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea principiului egalității în fața legii. În plus, soluția legislativă este justificată de natura juridică a contractului de asigurare, care este un contract cu executare succesivă. O soluție legislativă în sensul dorit de autoarea excepției, în sensul restituirii sumelor de bani achitate cu titlu de contribuție de asigurări sociale, este de natură să deturneze caracterul și efectele juridice ale contractului de asigurare socială. În sfârșit, arată că art. 53 din Constituție nu este incident, întrucât dreptul de a retrage suma de bani reprezentând contribuția depusă nu este un drept fundamental.

12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 47 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziții potrivit cărora "În cazul rezilierii contractului de asigurare socială, contribuțiile de asigurări sociale achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifică la stabilirea dreptului de pensie."

15. Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate aduc atingere următoarelor prevederi din Constituție: art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. De asemenea, având în vedere că autorul excepției invocă îngrădirea libertății de a se stabili într-o altă țară, Curtea apreciază că are în vedere și încălcarea prevederilor art. 25 din Constituție, referitor la libera circulație.

16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 2 lit. b) din Legea nr. 263/2010 prevăd principiul obligativității asigurării în sistemul public de pensii. Astfel, persoanele enumerate la art. 6 alin. (1) din actul normativ amintit sunt asigurate prin efectul legii, având obligația de a participa la sistemul public de pensii.

17. Alături de această categorie de persoane, art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 prevede că "se pot asigura în sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare socială, în condițiile prezentei legi, avocații, notarii, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum și orice persoană care dorește să se asigure, respectiv să își completeze venitul asigurat." În acest sens, între persoanele fizice mai sus arătate și casele teritoriale de pensii se încheie în mod voluntar un contract de asigurare. Art. 47 alin. (1) din aceeași lege prevede că acest contract poate fi reziliat la inițiativa oricăreia dintre părți, conform clauzelor prevăzute în contract, însă, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, contribuțiile de asigurări sociale achitate nu se restituie, stagiul de cotizare realizat urmând a se valorifica la stabilirea dreptului de pensie.

18. Autorul excepției de neconstituționalitate critică această din urmă dispoziție de lege, considerând-o discriminatorie, întrucât nu distinge între persoanele care pot valorifica ulterior stagiul de cotizare realizat înainte de rezilierea contractului de asigurare la obținerea dreptului la pensie într-un alt stat și cele care nu au această posibilitate.

19. Analizând această critică, Curtea observă că împrejurarea care determină ca stagiul de cotizare realizat înainte de rezilierea contractului să nu poate fi valorificat într-un alt stat nu duce la o pierdere definitivă a oricărui drept asupra sumelor plătite cu titlu de contribuție de asigurări sociale în România. Astfel, există și posibilitatea de a opta pentru continuarea contractului de asigurare socială, ori pentru încheierea, la o dată ulterioară, a unui nou contract de acest fel, astfel ca, la momentul îndeplinirii condițiilor legale de vârstă și stagiu de cotizare, să poată fi obținut dreptul la pensie în sistemul public din România. Or, din această perspectivă, nu se poate susține că între persoanele aflate în situația autorului excepției și celelalte categorii de persoane al căror contract de asigurare este reziliat există o diferență de tratament, dreptul de a valorifica stagiul de cotizare fiind garantat pentru toți aceștia.

20. Faptul că autorul excepției nu poate valorifica stagiul de cotizare realizat într-un stat cu care România nu are un acord în acest sens trebuie corelat cu conținutul prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora drepturile cetățenilor la pensie și la alte forme de asigurări și asistență socială sunt prevăzute de lege. Astfel, atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul a cuantumului lor, revine în exclusivitate legiuitorului. (În acest sens, este și Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). Așa fiind, pentru a dobândi dreptul la pensie în sistemul public de pensii din România este necesară îndeplinirea condițiilor legale de acordare a acestui drept. Una dintre condițiile valorificării stagiului de cotizare realizat este inclusiv aceea de a fi fost realizat într-un stat cu care România are încheiate acorduri referitoare la recunoașterea stagiilor de cotizare realizate. Neîndeplinirea acestei condiții, atrage imposibilitatea valorificării stagiului de cotizare realizat, în perfect acord cu prevederile constituționale menționate.

21. Cât privește critica autorului excepției referitoare la încălcarea dreptului său de a i se restitui suma plătită cu titlu de contribuție de asigurări sociale, în temeiul contractului de asigurare socială încheiat, Curtea reține că această sumă nu reprezintă un depozit la termen, astfel că nu există un drept de a solicita restituirea acesteia. Plata contribuției de asigurări sociale dă doar dreptul la solicitarea acordării pensiei atunci când sunt întrunite condițiile legale. (În acest sens este și Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007). De altfel, însuși mecanismul de funcționare a sistemului public de pensii face imposibilă considerarea contribuțiilor de asigurări sociale ca depozite individuale ale contribuabililor, sumele depuse cu titlu de contribuție fiind utilizate pentru plata drepturilor de asigurări sociale ale titularilor actuali ai acestor drepturi. Astfel, așa cum prevede art. 2 lit. c) și e) din Legea nr. 263/2010, "sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principii de bază:

[...]

c) principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite;

[...]

e) principiul repartiției, pe baza căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata obligațiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;".

22. În sfârșit, în lumina celor mai sus arătate, Curtea apreciază că este lipsită de temei și critica referitoare la încălcarea dreptului la liberă circulație, dispozițiile art. 47 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 nereprezentând un obstacol în calea exercitării acestui drept. Pe cale de consecință, nu poate fi reținută nici încălcarea prevederilor art. 53 din Constituție referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți.

23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALÃ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Margareta Laura Popescu în Dosarul nr. 5.586/117/2014 al Curții de Apel Cluj - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 47 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Cluj - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 8 noiembrie 2016.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

;
se încarcă...