Curtea Constituțională

Decizia nr. 660/2016 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în ansamblul său, precum și, în special, a art. 13 alin. (1) lit. j) din această ordonanță de urgență, și ale Ordonanței Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 03.03.2017

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Valer Dorneanu - președinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel-Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în ansamblul său, precum și, în special, a art. 13 alin. (1) lit. j) din această ordonanță de urgență, și ale Ordonanței Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepție ridicată de Mioara Gheorghe în Dosarul nr. 5.205/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 338D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc autorul excepției și părțile Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Casa Națională de Pensii Publice, Ministerul Justiției și Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945-1989, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de autorul excepției prin care cere ca instanța de contencios constituțional să solicite Guvernului atât stenograma ședinței din 29 decembrie 2014, cât și banda magnetică cu înregistrarea ședințelor de Guvern din data de 23 și 29 decembrie 2014, pentru a se verifica dacă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 a fost sau nu discutată și/sau adoptată în timpul ședinței. De asemenea cere să fie solicitat Consiliului Legislativ avizul transmis Guvernului a doua zi, la ora 12 și 22 de minute, pentru a se verifica cum a fost posibil ca "observațiile și propunerile" acestuia să se regăsească ad litteram în actul normativ aprobat cu o zi înaintea formulării acestora, precum și Avizul de oportunitate nr. 186A din 29 decembrie 2014, emis de ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul și avizul emis de ministrul de justiție sau persoana desemnată legal.

4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acestor cereri formulate de autorul excepției.

5. Curtea, deliberând, respinge cererea formulată de Mioara Gheorghe.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că există jurisprudență în materie a Curții Constituționale și nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea soluțiilor de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin Încheierea din 3 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 5.205/2/2015, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, coroborate cu cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, precum și a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014.

8. Excepția a fost ridicată de Mioara Gheorghe cu prilejul soluționării unei acțiuni în contencios administrativ, în care a solicitat acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin aplicarea dispozițiilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, precum și ale art. I și art. II din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015.

9. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că, prin Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, a fost recunoscut un raport juridic de obligații între statul român și victimele evenimentelor din decembrie 1989. Pentru a stabili întinderea dreptului la reparație cuvenită acestor persoane, art. 3 din legea amintită a prevăzut o serie de titluri. Aceste titluri s-au acordat în temeiul principiilor stabilite în art. 2 din aceeași lege. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 abrogă aceste principii, lăsând fără temei legal titlurile menționate și instituie în același timp un "supratitlu" pe criterii stabilite ad-hoc.

10. Autorul excepției arată că, în temeiul art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, i s-a acordat titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite și a beneficiat de o indemnizație reparatorie, potrivit art. 4 alin. (4) din aceeași lege. Ulterior, prin art. 18 din Legea nr. 283/2011, art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 și art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013, s-a prevăzut că indemnizațiile reparatorii prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 nu se acordă în anii 2012, 2013 și 2014. Prin art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 s-a prevăzut că, în anul 2015, indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2014. În același timp, însă, art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 a desființat în mod abuziv existența dreptului stabilit conform dispozițiilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004.

11. Așa fiind, autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât, potrivit competenței stabilite de art. 102 alin. (1) și art. 74 alin. (3) din Constituție, Guvernul nu putea modifica Legea nr. 341/2004 prin emiterea unor ordonanțe. De asemenea arată că a existat o contradicție între declarațiile publice ale Guvernului și faptele acestuia.

12. Totodată, consideră că prin modificarea titlurilor stabilite de Legea nr. 341/2004 și derobarea de obligația de a plăti indemnizațiile prevăzute de lege au fost încălcate prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție.

13. Autorul excepției susține și că nu a existat o situație extraordinară care să justifice emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014. În acest sens arată că există o necorelare între motivele invocate de Guvern în nota de fundamentare și efectele reglementării. Astfel, deși Guvernul invocă "reluarea plăților privind indemnizațiile reparatorii pentru toate categoriile de beneficiari, conform prevederilor Legii nr. 341/2004, aprobat pentru anul 2015", în realitate, nu pot fi avute în vedere toate categoriile de beneficiari, întrucât numai indemnizațiile dispuse de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 nu s-au acordat în anii 2012, 2013 și 2014. În plus, de vreme ce dispozițiile Legii nr. 283/2011, care prevedeau că nu se acordă aceste indemnizații, nu au fost prorogate pentru anul 2015, nu era necesară o ordonanță care să prevadă reluarea acestor plăți. De altfel, susține că nu se poate vorbi de "reluarea unor plăți", de vreme ce dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 referitoare la Luptătorii Remarcați pentru Fapte Deosebite nu se mai regăsesc în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014. Mai arată că nu sunt reale nici motivele invocate de Guvern referitoare la eliminarea dificultăților în executarea bugetului de stat și încadrarea în bugetul aprobat pentru anul 2015, acestea fiind contrazise de afirmațiile publice făcute de ministrul finanțelor publice și prim-ministru.

14. Totodată, autorul excepției susține că Guvernul a folosit impropriu limba română în actele normative criticate și a mistificat adevărul istoric, ceea ce aduce atingere art. 33 alin. (3) din Constituție.

15. De asemenea consideră că prin actele normative criticate s-a creat o discriminare în cadrul aceleiași categorii de revoluționari, fiind omiși, sub aspectul acordării titlurilor, pe criterii geografice, temporale sau faptice persoane care au avut contribuții determinate la desfășurarea Revoluției din 1989.

16. Totodată, consideră că prelungirea suspendării efectelor Legii nr. 341/2004 pe parcursul a 6 ani și persecuția politică asupra comunității Luptătorilor remarcați prin Fapte Deosebite, pe parcursul ultimilor 3 ani cu perspectiva generalizării pe viață, contravine protecției conferite în baza art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

17. Autorul excepției consideră că au fost încălcate și prevederile constituționale referitoare la dreptul de proprietate, întrucât indemnizațiile prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenția mai sus amintită. Astfel, dispariția din lege a indemnizației reparatorii pentru Luptătorii Remarcați prin Fapte Deosebite reprezintă o trecere silită a bunului din proprietatea privată în proprietatea publică, printr-o ordonanță de urgență, fapt nepermis de art. 115 alin. (6) din Constituție.

18. În sfârșit, autorul excepției susține că actele normative criticate au fost emise cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, fiind inaccesibile, imprecise și imprevizibile.

19. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că, potrivit art. 115 din Constituție, Guvernul poate fi abilitat să emită ordonanțe simple și ordonanțe de urgență. De asemenea consideră că necesitatea adoptării ordonanțelor a fost justificată de situația social-economică, iar măsurile dispuse nu afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și nu vizează măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Totodată, arată că nu există o obligație a statului de a reglementa indemnizații reparatorii, acestea nereprezentând un drept fundamental. Mai arată că nu sunt înfrânte nici prevederile constituționale privind neretroactivitatea legii civile, întrucât dispozițiile de lege criticate nu produc efecte pentru trecut, ci urmează a fi aplicate începând cu data intrării în vigoare. În sfârșit, arată că o parte din criticile formulate de autorul excepției nu vizează aspecte de neconstituționalitate.

20. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

21. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că dispozițiile de lege criticate se aplică pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare. De asemenea consideră că a existat o situație extraordinară la data emiterii ordonanțelor de urgență supuse analizei de constituționalitate și nu s-a adus atingere unor drepturi fundamentale. Referitor la critica raportată la art. 44 alin. (4) din Constituție și art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale arată că autorul excepției nu și-a motivat susținerile.

22. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, întrucât au fost îndeplinite condițiile art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție privind emiterea ordonanțelor de urgență de către Guvern, iar dreptul la indemnizație reparatorie nu este un drept fundamental.

23. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

24. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

25. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. De asemenea, obiect al excepției îl constituie și dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014 și aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015. Autorul excepției critică atât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 în ansamblul său, cât și, în special, dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. j) din această ordonanță de urgență, dispoziții care au următorul conținut: "În anul 2015 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2014 următoarele drepturi: [...] j) indemnizațiile prevăzute de Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare." Totodată, obiect al excepției îl constituie și dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, ordonanță publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015.

26. Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 33 alin. (3) privind accesul la cultură, art. 44 alin. (4) privind dreptul de proprietate privată, art. 74 alin. (3) privind inițiativa legislativă, art. 102 alin. (1) referitor la rolul Guvernului și art. 115 alin. (4) și (6) privind delegarea legislativă. De asemenea invocă încălcarea art. 3 și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la interzicerea torturii, respectiv interzicerea discriminării și art. 1 din Primul Protocol la convenția menționată, privind proprietatea.

27. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și ale Ordonanței Guvernului nr. 1/2015 au mai fost supuse analizei de constituționalitate în raport cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2016, și Decizia nr. 178 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, Curtea a reținut că, în memoria celor care și-au jertfit viața și în semn de recunoaștere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societății pentru contribuția adusă la înfăptuirea Revoluției din 1989, a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit acestei legi, titlurile ce puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 erau: "Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989", "Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989" și "Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989". De asemenea, Legea nr. 42/1990 stabilea drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri.

28. Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, prin art. 17, a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menținut unele dintre soluțiile legislative ale reglementării abrogate. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor "Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989" și "Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989" se referă, în noua reglementare, la trei categorii, și anume "Luptător Rănit", "Luptător Reținut" și "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite".

29. Curtea a reținut că Legea nr. 341/2004 stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obținut titlurile prevăzute de aceasta, printre care, potrivit art. 4, și dreptul la o indemnizație lunară reparatorie, în condițiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997, privind calitățile și titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990.

30. Curtea a observat că indemnizația prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, potrivit căruia "De o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază și persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 ["Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite"], numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleași drepturi și în aceleași condiții beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor", nu a fost acordată, după cum urmează:

- în anul 2012, potrivit art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, introdus prin Legea nr. 283/2011 de aprobare a acesteia, lege publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011;

- în anul 2013, potrivit art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012;

- în anul 2014, potrivit art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 550 din 30 august 2013.

31. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate și completate dispozițiile din Legea nr. 341/2004 care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de "Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989" și "Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989", în noua formă a legii, se referă la patru categorii, și anume "Luptător Rănit", "Luptător Reținut", "Luptător cu Rol Determinant" și "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite". În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condițiile legii, avându-se în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului și titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Președintele României, prin decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conținut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară persoanelor care au obținut titlurile de "Luptător cu Rol Determinant", cărora li s-au eliberat noile certificate potrivit noii reglementări.

32. Analizând în continuare critica potrivit căreia Guvernul nu avea abilitarea de a modifica Legea nr. 341/2004 prin emiterea unor ordonanțe, Curtea reține că, în temeiul art. 115 din Constituție, Guvernul se bucură de delegarea prerogativei legislative, putând emite, în limitele și condițiile stabilite de textul constituțional, norme cu putere de lege sub forma ordonanțelor simple și ordonanțelor de urgență. În acest sens, Curtea, prin Decizia nr. 27 din 10 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, a statuat că "ordonanța, fiind expresia unei delegări legislative, în mod necesar implică și posibilitatea modificării sau abrogării legilor în vigoare, în funcție de limitele abilitării legislative [...]". De asemenea, prin Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, Curtea a reținut că, prin ordonanțe, Guvernul poate "să reglementeze primar, să modifice sau să abroge reglementarea existentă".

33. Prin decizii mai recente, așa cum sunt Decizia nr. 842 din 2 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 6 iulie 2009, Decizia nr. 984 din 30 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 4 august 2009, ori Decizia nr. 989 din 30 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 31 iulie 2009, Curtea a reținut că adoptarea ordonanțelor de urgență numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă, adoptată de Parlament, încalcă art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) și art. 115 alin. (4) din Constituție, dar, prin Decizia nr. 278 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 23 iunie 2015, a precizat că această limitare a legiferării privește numai situația când sunt afectate drepturi fundamentale.

34. Or, Curtea observă că, prin modificările aduse Legii nr. 341/2004 de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 nu sunt contracarate măsuri legale adoptate de Parlament vizând drepturi fundamentale. Mai mult, prin Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2016, Curtea a constatat îndeplinirea condițiilor constituționale privind emiterea celor două acte normative. Astfel, Curtea a reținut, în esență, că, potrivit jurisprudenței sale (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Având în vedere cele prezentate în expunerea de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, precum și faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (Hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragraful 49), Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție, este neîntemeiată.

35. Cât privește critica invocată în cadrul prezentei excepții de neconstituționalitate, referitoare la inexistența unei situații extraordinare, care să fi justificat emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, Curtea observă că autorul excepției are în vedere o pretinsă necorelare între motivele invocate de Guvern în nota de fundamentare și efectele reglementării. Față de această critică, Curtea reține că, referindu-se la categoriile de "beneficiari" ai Legii nr. 341/2004 menționați în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, autorul are în vedere categoriile de persoane îndreptățite să primească indemnizație reparatorie potrivit conținutului acestei legi anterior modificărilor aduse prin ordonanța de urgență menționată. Or, în mod evident, în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 Guvernul nu putea avea în vedere decât reglementările Legii nr. 341/2004 în redactarea de la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, respectiv cele modificate prin această ordonanță. În consecință, Guvernul s-a referit la categoriile de beneficiari ai indemnizației stabiliți prin acest din urmă act normativ, iar nu la reglementarea anterioară.

36. Referitor la criticile autorului excepției potrivit cărora nu sunt susținute motivele invocate de Guvern referitoare la necesitatea eliminării dificultăților în exercitarea bugetului de stat și încadrarea în bugetul aprobat pentru anul 2015, întrucât ar fi existat declarații publice ale unor membri ai Guvernului care contraziceau aceste motive, Curtea apreciază că aceste afirmații publice nu pot fi considerate ca reprezentând un criteriu obiectiv de apreciere a conformității celor afirmate printr-un act normativ cu realitatea bugetară, ci constituie o simplă declarație de intenție politică și de program de guvernare, care rămâne însă supusă discuției până la concretizarea normativă a acesteia.

37. Analizând respectarea condițiilor constituționale de emitere a Ordonanței Guvernului nr. 1/2015, Curtea, prin Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015, a constatat că, potrivit prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (1), "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice". Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 a fost adoptată în baza art. 1 pct. I.1 și pct. X din Legea nr. 184/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 29 decembrie 2014, lege care a permis Guvernului să adopte ordonanțe pentru modificarea și completarea Legii nr. 341/2004. Ca atare, Curtea a reținut caracterul neîntemeiat al acestei critici de neconstituționalitate.

38. În continuare, examinând criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că, prin Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015 și Decizia nr. 178 din 29 martie 2016, a reținut că dispozițiile de lege deduse controlului de constituționalitate nu conțin, în sine, nicio dispoziție cu caracter retroactiv, textele urmând a-și găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare. Astfel, prin noua reglementare nu se anulează vechile titluri, ci doar se stabilesc categoriile de persoane care vor beneficia, în condițiile noii reglementări, de recunoștință și gratitudine.

39. În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile de lege criticate instituie o discriminare în cadrul aceleiași categorii de revoluționari - "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite" -, prin sistarea plății indemnizației lunare reparatorii, Curtea, prin aceleași decizii, a constatat că normele supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu a putut fi reținută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Curtea a arătat că negarea posibilității legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie el originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință. În acest sens a fost invocată Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012.

40. Cât privește critica potrivit căreia sistarea plății indemnizației reparatorii contravine prevederilor constituționale ale art. 44, Curtea a constatat netemeinicia acestor susțineri, reținând, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, ori Decizia nr. 419 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 18 august 2014, că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că "legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare". Ca atare, indemnizația se acordă în condițiile Legii nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015.

41. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

42. Analizând, în continuare, motivele invocate de autorul excepției privind încălcarea prevederilor art. 33 alin. (3) din Constituție, Curtea reține că problemele privind corectitudinea lingvistică a actelor normative ori interpretarea istorică care a reprezentat temeiul unor reglementări nu reprezintă aspecte ce revin competenței de control a Curții Constituționale.

43. Referitor la critica privind caracterul inaccesibil, imprecis ori imprevizibil al normelor de drept supuse analizei de constituționalitate, Curtea observă că autorul excepției vizează modificările aduse Legii nr. 341/2004 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014. Or, Curtea constată că emiterea acestei ordonanțe de urgență a avut în vedere tocmai reglementarea unor prevederi clare, fără echivoc, menite să descurajeze abuzurile și încălcarea legii, precum și plata, în temeiul criteriilor stabilite prin lege, a indemnizațiilor reparatorii.

44. Cât privește critica raportată la prevederile art. 3 din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la interzicerea torturii, Curtea apreciază că acestea nu sunt incidente în cauză.

45. În sfârșit, referitor la dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Curtea observă că autorul excepției nu formulează critici de neconstituționalitate distincte privind acest act normativ, ci le include în cadrul criticilor vizând Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și Ordonanța Guvernului nr. 1/2015, astfel că cele reținute cu privire la aceste din urmă acte normative sunt aplicabile și în privința Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014.

46. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALÃ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mioara Gheorghe în Dosarul nr. 5.205/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în ansamblul său, precum și, în special, ale art. 13 alin. (1) lit. j) din această ordonanță de urgență, și ale Ordonanței Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 8 noiembrie 2016.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. Valer Dorneanu
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
;
se încarcă...