Curtea Constituțională

Decizia nr. 665/2016 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (4), (41) și (42) și ale art. 6 alin. (21), (22) și (9) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 03.03.2017

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Valer Dorneanu - președinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Simina Popescu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (4), (41) și (42) și ale art. 6 alin. (21), (22) și (9) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, excepție ridicată de Societatea Comercială "Fomco Solar Systems" - S.R.L. din comuna Cristești, județul Mureș în Dosarul nr. 394/43/2015 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 1.298D/2016 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosar, autorul excepției a depus o cerere prin care solicită, în principal, conexarea Dosarului nr. 1.298D/2016 la Dosarul nr. 822D/2016, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, precum și acordarea unui nou termen de judecată, având în vedere lipsa de apărare. În subsidiar solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost motivată prin notele scrise aflate la dosarul cauzei.

4. Având cuvântul asupra cererii de conexare, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia, deoarece dosarele nr. 1.298D/2016 și nr. 822D/2016 se află în stadii diferite de soluționare, acesta din urmă fiind în faza procedurală a redactării raportului. Cu privire la cererea de acordare a unui nou termen de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia, având în vedere că, de la data comunicării citației și până în prezent, autorul acesteia a avut suficient timp pentru a-și angaja un avocat.

5. Curtea, deliberând, respinge cererile de conexare și de acordare a unui nou termen de judecată.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

7. Prin Încheierea din 1 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 394/43/2015, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (4), (41) și (42) și ale art. 6 alin. (21), (22) și (9) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "Fomco Solar Systems" - S.R.L. din comuna Cristești, județul Mureș, într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unui act administrativ.

8. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate sunt neconstituționale, având în vedere lipsa de previzibilitate a acestora. Astfel, referitor la prevederile art. 4 alin. (4), (41) și (42) din Legea nr. 220/2008 se susține că, înainte de modificarea, respectiv completarea acestor norme prin Legea nr. 23/2014, legiuitorul a instituit cu caracter stabil cotele anuale obligatorii pe o perioadă de până în anul 2020, ceea ce conferea previzibilitate și securitate juridică pentru persoanele care doreau să investească în producerea energiei electrice din surse regenerabile de energie, deoarece se putea prevedea o creștere a procentului; prin urmare, reieșea din aceasta o rentabilitate a acestei activități. Însă, modificările aduse prin textele de lege criticate au păstrat cotele stabilite de lege doar pentru anii care au trecut deja (până în anul 2013), respectiv au transformat această cotă într-un parametru care poate fi modificat în mod imprevizibil, pe fiecare an, de către o autoritate publică.

9. Referitor la prevederile art. 6 alin. (21) și (22) din Legea nr. 220/2008, autorul excepției susține că amânarea tranzacționării unui număr de certificate verzi se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea de recuperare a tranzacționării doar în șase ani, în vreme ce normele inițial adoptate de către legiuitor prevedeau o piață în continuă tranzacționare a certificatelor verzi obținute, în funcție de cantitatea de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie. Modificările aduse, în mod cert, perturbă tranzacționarea în condiții normale de concurență și modifică parametrii de cerere și ofertă pe piața certificatelor verzi, aspect ce nu putea fi prevăzut și care face ca modul de valorificare a certificatelor verzi să nu fie previzibil pentru producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie.

10. Referitor la art. 6 alin. (9) din Legea nr. 220/2008, autoarea excepției susține că perioada de valabilitate a certificatelor verzi a fost redusă prin această normă, de la 16 luni la 12 luni, restrângând posibilitatea de tranzacționare a producătorilor. Normele privind amânarea certificatelor verzi și cele prin care s-a redus perioada de valabilitate a certificatelor verzi au ca efect blocarea tranzacțiilor pe piața certificatelor verzi și, prin aceasta (perioada de valabilitate expirând fără a se putea tranzacționa), determină încălcarea însăși a dreptului de proprietate pe care îl au producătorii asupra acestor titluri de valoare. Având în vedere faptul că pentru a porni o astfel de activitate de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie este nevoie de resurse materiale substanțiale, de autorizații a căror documentație este complexă și de un timp relativ lung până la faza de funcționare efectivă, apreciază că normele de lege criticate încalcă exigențele de previzibilitate a legii. Lipsa de previzibilitate a acestor norme se desprinde și din faptul că acestea sunt norme care modifică părți esențiale ale unui sistem construit a funcționa cu scopul de a determina producerea unei cantități mai mari de energie electrică din surse regenerabile de energie. Exista un plan de lungă durată cu cotele stabilite în mod crescător până în anul 2020, respectiv un sistem complex ce presupunea funcționarea și menținerea în balanță a două piețe paralele - cea de energie electrică, respectiv cea de certificate verzi -, plan care, odată cu adoptarea acestor prevederi, și-a pierdut orice urmă de previzibilitate. Stabilirea cotelor este lăsată la latitudinea autorităților publice (deschizându-se posibilitatea arbitrariului), iar tranzacționarea unei părți a certificatelor verzi (a căror valabilitate a fost redusă) a fost amânată cel puțin trei ani. Tranzacțiile funcționau într-un ritm firesc pe baza regulilor cererii si ofertei, dar la momentul la care se va permite tranzacționarea certificatelor verzi amânate, valabilitatea acestora fiind foarte mică, se preconizează crearea unei suprasaturații de oferte pe piață, iar modul de funcționare a pieței (în cazul în care până la acel moment se vor mai putea menține producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie) nu permite o previzibilitate în ceea ce privește consecințele ce pot decurge dintr-o conduită determinată.

11. Curtea de Apel Târgu Mureș apreciază că prevederile art. 4 alin. (4), (41) și (42), art. 6 alin. (21) și (22), respectiv art. 6 alin. (9) din Legea nr. 220/2008 sunt constituționale, având în vedere dispozițiile art. 11 din Constituție, Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE și Decizia Comisiei Europene privind Ajutorul de stat SA 33134/2011/N - România Certificate verzi pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

13. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că dispozițiile art. 23 din Constituție se referă la libertatea individuală, și prin urmare, nu sunt incidente în cauză. Raportat la critica privind lipsa de claritate si previzibilitate a prevederilor art. 4 alin. (41) și art. 4 alin. (42) din Legea nr. 220/2008 menționează că stabilirea anuală a nivelului cotei de energie electrică, în funcție de exigențele sistemului energetic, nu poate conduce la o lipsă de claritate și previzibilitate a normelor criticate. De asemenea, art. 4 alin. (4) din Legea nr. 220/2008 prevede procentele cotelor de energie electrică pe anii 2010-2013. Prin urmare, textul este clar și previzibil. Cu privire la art. 6 alin. (22), respectiv art. 6 alin. (9) din Legea nr. 220/2008, precizează că măsura reglementată de textul de lege criticat are caracter provizoriu și nu afectează substanța dreptului de proprietate privată. Referitor la critica în sensul că amânarea tranzacționării certificatelor verzi pentru intervalul 2013-2017 face imprevizibil modul de valorificare a certificatelor verzi pentru producătorii de energie din surse regenerabile apreciază că acest aspect ridică o problemă de aplicare a legii și nu de claritate și previzibilitate. Astfel, analizând prevederile art. 6 alin. (21) și art. 6 alin. (9) din lege, constată că acestea se referă, pe de o parte, la perioada de valabilitate a unui certificat verde, iar, pe de altă parte, la reglementarea unui interval limitat (2013-2017), în care, pentru anumite categorii de producători de energie regenerabilă, se amâna tranzacționarea certificatelor verzi.

14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de autoarea excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. l alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 4 alin. (4), (41) și (42) și ale art. 6 alin. (21), (22) și (9) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2010, modificată și completată prin Legea nr. 23/2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 14 martie 2014. Prevederile de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 4 alin. (4), (41) și (42):

"

(4) Cotele anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru perioada 2010-2013 sunt următoarele: 2010 - 8,3%; 2011 - 10%; 2012 - 12%; 2013 - 14%.

(41) Începând cu anul 2014, ANRE monitorizează anual cotele anuale realizate de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi și, în funcție de gradul de realizare a obiectivului național și de impactul la consumatorul final, estimează, publică pe site-ul propriu și informează Guvernul până la data de 30 iunie a anului curent asupra nivelului cotei anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul următor.

(42) Pentru perioada 2015-2020, cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, se stabilește anual și se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Departamentului pentru Energie, în termen de 60 de zile de la data comunicării acesteia de către ANRE.";

- Art. 6 alin. (21), (22) și (9):

"

(21) În perioada 1 iulie 2013-31 martie 2017 se amână temporar tranzacționarea unui număr de certificate verzi din cele prevăzute la alin. (2), pentru fiecare 1 MWh produs și livrat de producătorii de energie electrică din surse regenerabile, acreditați de ANRE până la data de 31 decembrie 2013, după cum urmează:

a) un certificat verde pentru centralele hidroelectrice noi, cu puteri instalate de cel mult 10 MW;

b) un certificat verde pentru centralele electrice eoliene;

c) două certificate verzi pentru centralele electrice solare.

(22) Recuperarea certificatelor verzi amânate conform prevederilor alin. (21) se va face începând cu 1 aprilie 2017 pentru centralele prevăzute la alin. (21) lit. a) și c), respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2018 pentru centralele prevăzute la alin. (21) lit. b), eșalonat cel mult până la data de 30 decembrie 2020.

(...)

(9) Certificatele verzi emise de operatorul de transport și sistem au o durată de valabilitate de 12 luni."

16. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție. De asemenea, din motivarea excepției, Curtea reține și invocarea încălcării art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și a art. 44 privind dreptul de proprietate privată din Legea fundamentală.

17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 108 din 25 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 10 mai 2016, instanța de contencios constituțional a analizat critici de neconstituționalitate similare, formulate cu prilejul ridicării excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (4), (41) și (42) din Legea nr. 220/2008.

18. Cu acel prilej, analizând cadrul normativ la nivel național și european privind certificatele verzi, Curtea a reținut că, în scopul stimulării creșterii producției de energie regenerabilă și atingerii obiectivului impus la nivelul Uniunii Europene de creștere cu 20% până în 2020 a resurselor regenerabile de energie, prin Legea nr. 220/2008 s-au adoptat unele dispoziții de natură să asigure investitorilor români și străini un sprijin pentru promovarea activităților economice în acest domeniu. Între facilitățile acordate potrivit legii se regăsește acordarea cu titlu gratuit de certificate verzi, care, în urma valorificării pe piața centralizată sau pe piața bilaterală, are scopul de a asigura obținerea unor venituri suplimentare producătorilor de energie din surse regenerabile.

19. Curtea a reținut că adoptarea acestei legi nu echivalează cu încheierea unui contract între statul român și potențialii investitori români sau străini și nici nu garantează în favoarea acestora un drept de proprietate asupra unei anumite valori a certificatelor verzi atribuite, ci doar creează cadrul legislativ care, ținând seama de imperativele dreptului la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, să le ofere investitorilor un climat atrăgător de afaceri. Legea nr. 23/2014 nu aduce nicio modificare sub aspectul modalității de implementare a sistemului de promovare care păstrează în continuare cele două componente: sistemul de cote obligatorii și tranzacționarea certificatelor verzi. Actuala reglementare modifică modalitatea de stabilire a cotelor anuale obligatorii. Dacă vechea reglementare prevedea în chiar conținutul său cuantumul cotei, actuala reglementare stabilește că acesta poate varia în funcție de anumite criterii, instituind un mecanism suficient de elastic care să permită o adaptare dinamică la condițiile existente pe piață. Modificarea a fost justificată în Expunerea de motive ce însoțește legea, unde s-a arătat că efectul de creștere necontrolată a prețurilor la consumatorii finali de energie electrică, premisele depășirii capacităților de racordare și de echilibrare a sistemului energetic național, impactul negativ asupra competitivității sectorului industrial, precum și creșterile de prețuri la energie ca efect al liberalizării pieței impun luarea de măsuri pentru menținerea predictibilității cadrului legislativ privind promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie. În lipsa unei intervenții a legiuitorului este afectată siguranța în funcționare a sistemului energetic național și se depășește bugetul anual estimat la implementarea schemei de sprijin. În același document se apreciază că legislația de promovare inițială a fost defectuoasă, deoarece nu a prevăzut mecanisme suficient de elastice pentru adaptarea dinamică, nu a prevăzut limitarea unor efecte negative asupra economiei globale și a constituit premisele unor speculații investiționale.

20. Măsurile privind limitarea subvențiilor acordate pentru energiile regenerabile au ca scop creșterea pragului de suportabilitate a consumatorilor finali (casnici sau industriali), ținând seama de impactul puternic pe care îl are liberalizarea pieței energiei electrice, impact care poate determina consecințe economice și sociale negative ireversibile.

21. Pe de altă parte, măsurile reglementate diminuează și clivajul creat sub aspectul politicii de concurență loială între producătorii de energie electrică din surse regenerabile și cei de energie electrică din alte surse (combustibil fosil), care sunt nevoiți să facă eforturi mari de investiții pentru retehnologizarea capacităților proprii în vederea alinierii la cerințele și standardele de mediu promovate la nivelul Uniunii Europene.

22. Astfel, Curtea a reținut că Legea nr. 23/2014 introduce obligația A.N.R.E. de a reglementa, cu aprobarea Guvernului, prin cote anuale, cantitatea de energie electrică din surse regenerabile care se va prelua în Sistemul Electroenergetic Național, cu beneficiul sistemului de promovare prin certificate verzi, pe baza unor contracte încheiate cu producătorii de energie electrică din surse regenerabile. Tranzacționarea certificatelor verzi se realizează, în continuare, pe piața de certificate verzi, care este o piață concurențială, separată de piața de energie electrică. Deși legea stabilește un preț minim al certificatului verde, Curtea a constatat că nici vechea reglementare nu garanta și nici actuala schemă de sprijin nu garantează un venit minim pentru beneficiarii săi. Așa fiind, Curtea a constatat că, prin aplicarea schemei de sprijin, în patrimoniul beneficiarilor nu s-a născut un drept de proprietate privată asupra unui venit minim (bun), ci, așa cum s-a arătat în prealabil, legea acordă o facilitate investitorilor, sub forma unor venituri suplimentare celor realizate din vânzarea energiei produse, de natură să compenseze costurile generate de investițiile efectuate pentru implementarea tehnologiilor necesare producerii de energie electrică din surse regenerabile.

23. Împrejurarea că, în urma activității de monitorizare, autoritățile române au constatat că schema de sprijin prevăzută de lege a generat o supracompensare (a fost depășită rata internă de rentabilitate pe tehnologie cu mai mult de 10%), a îndreptățit intervenția legiuitorului în adoptarea unei reglementări care să preîntâmpine transformarea ajutorului inițial într-un avantaj competitiv necuvenit. Dispozițiile legale criticate nu prevăd eliminarea facilităților acordate investitorilor, ci doar reglementarea obligației Guvernului de a stabili, prin hotărâre, cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, cotă anuală comunicată de A.N.R.E. Potrivit noilor norme, cota anuală nu este fixă, prestabilită, ci variază de la an la an, fiind calculată în funcție de gradul de realizare a obiectivului național și de impactul la consumatorul final, pe baza unor criterii economice clare și previzibile, adaptate pieței astfel reglementate.

24. Curtea a reținut drept o certitudine faptul că numărul de certificate verzi necesare pe piață într-un anumit an este direct proporțional cu nivelul cotei anuale obligatorii, astfel că orice modificare a acesteia produce un efect asupra numărului de certificate verzi ce vor putea fi valorificate de beneficiarii acestora, respectiv de producătorii de energie electrică din surse regenerabile. Însă, în măsura în care autoritățile cu competențe de monitorizare în domeniu au constatat o supracompensare a acestor costuri, coroborată cu dezvoltarea susținută a capacităților instalate, pe de o parte, și cu problemele de suportabilitate a prețului energiei din partea consumatorilor finali, pe de altă parte, opțiunea legiuitorului român de a adapta schema de sprijin la noile realități sociale și economice sub aspectul reevaluării cuantumului cotei anuale obligatorii de energie electrică apare ca fiind nu doar justificată, ci și necesară și oportună. O atare modificare nu produce însă nicio consecință asupra valabilității certificatelor verzi deja emise, valorificarea acestora urmând a se realiza în concordanță cu dispozițiile legii.

25. În susținerea argumentelor de respingere a criticilor de neconstituționalitate formulate, Curtea a reținut ca precedent jurisprudențial Decizia sa nr. 130 din 1 aprilie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 8 mai 2003, potrivit căreia "Faptul că dispozițiile criticate prevăd încetarea aplicabilității acestor facilități nu poate avea, în consecință, semnificația rezilierii unui contract și, cu atât mai puțin, al încălcării dreptului de proprietate ori a drepturilor de creanță ale investitorilor, ci modificarea cadrului legislativ în raport cu conjunctura economică. Măsura nu este de natură să prejudicieze investitorii străini, aceștia aflându-se, în continuare, în situația de a-și desfășura activitatea în condițiile obișnuite ale economiei de piață, fără facilitățile care constituiau discriminări pozitive în raport cu ceilalți participanți la circuitul economic."

26. Pentru toate aceste argumente, Curtea a constatat că dispozițiile legale nu afectează dreptul de proprietate al beneficiarilor schemei de sprijin, sistemul de promovare urmând a fi aplicabil, sub aspectul cuantumului cotei anuale obligatorii stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea A.N.R.E., doar pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare a modificărilor operate prin Legea nr. 23/2014.

27. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea a statuat că normele legale criticate respectă condițiile de calitate inerente unui text legal, conținutul lor fiind suficient de clar, precis și previzibil, astfel încât se pot determina neechivoc drepturile și obligațiile destinatarilor legii.

28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât considerentele, cât și soluția Deciziei nr. 108 din 25 februarie 2016, precitată, își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

29. Distinct de cele reținute, Curtea observă că susținerile de neconstituționalitate ale autorului excepției, în prezenta cauză, se întemeiază pe o premisă greșită referitoare la existența unei echivalențe semantice între noțiunea de previzibilitate a normei juridice și cea de previzibilitate a pieței certificatelor verzi.

30. Sub acest aspect, referitor la noțiunea de previzibilitate a normelor juridice, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea reține că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanță de specialitate - să își corecteze conduita (Hotărârea din 29 martie 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55), iar cetățeanul trebuie să dispună de informații suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat și să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act determinat. Pe scurt, legea trebuie să fie, în același timp, accesibilă și previzibilă.

31. Curtea observă că, din cuprinsul prevederilor art. 4 alin. (4), (41) și (42) din Legea nr. 220/2008, reiese că stabilirea nivelului cotei de energie electrică se face, anual, prin hotărâre a Guvernului, ca urmare a unor analize a A.N.R.E, iar stabilirea anuală a nivelului cotei de energie electrică, în funcție de exigențele sistemului energetic, nu are semnificația lipsei de claritate și previzibilitate a normelor legale criticate.

32. Referitor la prevederile art. 6 alin. (21), (22) și (9) din Legea nr. 220/2008, Curtea mai reține că acestea instituie reguli privind amânarea temporară a tranzacționării unui număr de certificate verzi, în perioada 1 iulie 2013-31 martie 2017, recuperarea certificatelor verzi amânate și stabilesc perioada de valabilitate de 12 luni a certificatului verde emis de operatorul de transport și sistem, fără a încălca dreptul de proprietate privată. Astfel cum rezultă din Expunerea de motive la Legea nr. 23/2014, prin amânarea, și nu anularea, certificatelor verzi și posibilitatea recuperării acestor sume în concordanță cu un grafic de reeșalonare care să păstreze capacitatea de plată se evită blocarea mecanismului de susținere a energiilor regenerabile și a investițiilor în sectorul energetic. Asemenea reguli se circumscriu scopului actual al legii vizând crearea unui mecanism de măsuri adecvate, "suficient de elastice pentru adaptarea dinamică", care să limiteze sprijinul financiar acordat pentru promovarea energiilor regenerabile, aspect însă care rămâne în marja de apreciere a statului, chemat să identifice cele mai bune soluții și obligat să asigure crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție, refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic și aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanță cu obiectivele Uniunii Europene, astfel cum prevede art. 135 din Constituție.

33. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 23 alin. (11) din Constituție potrivit cărora "Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată", Curtea constată că acestea nu au incidență în cauză.

34. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALÃ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Comercială "Fomco Solar Systems" - S.R.L. din comuna Cristești, județul Mureș în Dosarul nr. 394/43/2015 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 4 alin. (4), (41) și (42) și ale art. 6 alin. (21), (22) și (9) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 8 noiembrie 2016.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof.univ.dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu
;
se încarcă...