Comitetul de Inițiativă Legislativă

Inițiativa legislativă a cetățenilor potrivit Legii nr. 189/1999 privind expunerea de motive privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum) din 26.01.2017

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 26 ianuarie 2017

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 8

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Ținutul Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum) este o regiune istorică cu un trecut aparte, care s-a bucurat de o largă autonomie, indiferent de statul din care făcea parte de a lungul secolelor trecute, chiar și la începutul erei comuniste, până la reorganizarea administrativă a României din anul 1968.

Principiul subsidiarității este unul unanim recunoscut, una dintre valorile de bază ale tuturor țărilor Europei, îmbrățișat și de România prin ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, încă din anul 1997. Aceasta presupune ca comunitățile locale să aibă un cuvânt important în privința treburilor care prezintă interes pentru ele. O astfel de problemă este reorganizarea administrativă a țării, care este pe agenda publică de ani de zile și cu privire la care un număr de 62 de consilii locale, reprezentând aproape jumătate din locuitorii celor 149 de comune și orașe care se găsesc pe teritoriul Ținutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum), și-au expus punctul de vedere, solicitând formarea unei regiuni administrative care să cuprindă exact aceste 149 de comune și orașe.

Văzând că acest proces trenează de multă vreme, considerăm că ar fi utilă implementarea unui proiect-pilot, care să demonstreze că regionalizarea chiar este o soluție și pentru România. Asta devine și mai evident dacă ținem cont de faptul că regionalizarea întregii țări presupune modificarea Constituției, un proces destul de anevoios, pe când crearea regiunii propusă de noi prin proiectul de lege anexat nu presupune acest lucru, putând fi realizat în limitele actualei constituții, în baza art. 117 alin. (3), care stipulează: "Autorități administrative autonome se pot înființa prin lege organică."

Este totodată o evidență că existența regiunii administrate de responsabili aleși prin vot universal și învestiți cu responsabilități efective permite o administrare eficace și, în același timp, aproape de cetățeni.

Suntem conștienți, pe de altă parte, de faptul că regiunea reprezintă un nivel de putere adecvat în vederea realizării efective a subsidiarității.

În altă ordine de idei trebuie să menționăm că în Ținutul Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum) s-a desfășurat un referendum (chiar dacă neoficial), în cadrul căruia 99,8% din participanți (peste 210.000 de persoane cu drept de vot) s-au pronunțat în favoarea creării unei regiuni administrative cu prerogative sporite, menite a prezerva valorile, cultura, tradițiile și identitatea acestei regiuni.

Dorim să remarcăm totodată că regionalizarea nu trebuie să se realizeze în detrimentul autonomiei colectivităților locale și că trebuie, dimpotrivă, să fie însoțită de măsuri care vizează protecția acestora bazată pe deplina respectare a drepturilor dobândite prin Carta europeană a autonomiei locale. Mai mult decât atât, trebuie avut în vedere și faptul că, cu ocazia aderării la Consiliu Europei, România s-a angajat să își bazeze politica față de minorități pe principiile Recomandării 1201 (1993) a CE, care în articolul 11 stipulează că:

"

În regiunile unde sunt majoritare, persoanele aparținând unei minorități naționale au dreptul de a dispune de administrații locale autonome adecvate sau de un statut special, corespunzător situației istorice și teritoriale specifice și conforme cu legislația națională a statului" (sursa: http://www.dri.gov.ro/en/recomandarea-nr-1201-cu-referire-la-un-protocol-aditional-la-conventia- europeana-a-drepturilor-omului-privind-drepturile-persoanelor-apartinand-minoritatilor-nationale/).

Nu trebuie ignorat nici faptul că recunoașterea autonomiei regionale implică loialitatea față de stat, ale cărui regiuni evoluează prin respectarea suveranității și a integrității teritoriale, deci crearea unei regiuni autonome Ținutul Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum) ar contribui la coeziunea teritorială a României. Astfel autonomia Ținutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum) nu lezează nici integritatea teritorială a României, nici suveranitatea națională.

Ținând cont de toate acestea, noi, subsemnații, propunem spre adoptare Parlamentului României prezenta propunere legislativă.

Gheorgheni, 11 noiembrie 2016.

Arus Zsolt Istvan Baico Zsigmond Czink Attila Cziriak Karoly
Elekes-Jozsa Martin Kercso Attila Kolcsar Gheza Kovacs Laszlo
Marton Csaba Takacs Jozsef

INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ
Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc
(Szekelyfold - Terra Siculorum)

Preambul

Considerând că dreptul cetățenilor de a participa la gestionarea problemelor publice face parte din principiile democratice comune ale tuturor statelor membre ale Consiliului Europei și că regiunea favorizează exercitarea acestui drept,

convinși fiind de faptul că existența regiunii administrate de responsabili aleși prin vot universal și învestiți cu responsabilități efective permite o administrare eficace și, în același timp, aproape de cetățeni,

convinși că principiului subsidiarității constituie o contribuție importantă la edificarea democrației în Europa,

conștienți de faptul că regiunea reprezintă un nivel de putere adecvat în vederea realizării efective a subsidiarității, unul dintre principiile fundamentale ce trebuie respectate atât în vederea integrării europene, cât și în propria organizare specifică a statelor participante la acest proces,

afirmând că regionalizarea nu trebuie să se realizeze în detrimentul autonomiei colectivităților locale și că trebuie, dimpotrivă, să fie însoțită de măsuri care vizează protecția acestora bazată pe deplina respectare a drepturilor dobândite prin Carta europeană a autonomiei locale,

afirmând că recunoașterea autonomiei regionale implică loialitatea față de stat ale cărei regiuni evoluează prin respectarea suveranității și a integrității teritoriale,

considerând că regiunea, ca o componentă esențială a statului, stă mărturie, prin identitatea sa, la diversitatea Europei, contribuie la îmbogățirea culturii acesteia într-un climat de respectare a tradițiilor conform istoriei sale,

conștienți de faptul că legăturile interregionale și transfrontaliere constituie un aport prețios și indispensabil la edificarea Europei,

recunoscând că în procesul de organizare a instituțiilor europene adecvate, la elaborarea și realizarea politicilor europene trebuie avută în vedere existența regiunilor în cadrul statelor europene și favorizată prezența regiunilor în aceste instituții,

afirmând că aceste principii presupun existența unui nivel de putere regională dispunând de organisme de decizie, democratic constituite și beneficiind de o largă autonomie privind competențele, modalitățile de exercitare ale acestora din urmă, precum și mijloacele necesare în vederea împlinirii misiunii lor,

afirmând că "autonomia teritorială" reprezintă un aranjament aplicat în interiorul statelor suverane, prin care locuitorii unor regiuni obțin competențe, respectiv puteri mărite, care reflectă situația lor geografică specifică și care protejează și promovează tradițiile lor culturale și religioase, păstrarea și dezvoltarea identității lor naționale,

considerând că autonomia Ținutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum) nu lezează nici integritatea teritorială a României, nici suveranitatea națională și afirmând totodată că autonomia acestei regiuni se bazează pe dreptul la autodeterminare internă a comunităților, pe principiul subsidiarității și al autoadministrării,

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

(1) Ca expresie a identității sale istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare, locuitorii Ținutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă.

(2) Ordinea administrativă a Ținutului Secuiesc se bazează pe condițiile geografice, economice, sociale și culturale, pe dezideratul istoric al populației acestuia privind asigurarea autonomiei.

(3) Aspirația locuitorilor regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetățenilor la viața societății, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea și ocrotirea realizării intereselor teritoriale.

(4) Autonomia comunității reprezintă dreptul și capacitatea efectivă a colectivității majoritare autohtonă a ținutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare și de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate și în interesul întregii colectivități a unei părți importante a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarității.

Art. 2. -

Ținutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României:

a) competențele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege sau de dreptul internațional;

b) competențele specifice ale regiunii nu pot fi puse în discuție sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internațional;

c) regiunea are dreptul de decizie și de gestionare în domeniile care aparțin competențelor sale specifice. Acest drept include adoptarea și exercitarea unei politici proprii regiunii;

d) în limitele legii, este de dorit transferarea în competența regiunii și a unor sarcini care aparțin unor competențe naționale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop.

Art. 3. -

Autonomia regiunii nu afectează integritatea teritorială și suveranitatea statului român. Cu respectarea acestui principiu:

a) competențele, în limitele prezentului statut, pot fi delegate regiunii de către alte nivele de administrare;

b) delegarea de competență trebuie să fie clar definită. Mijloacele materiale și financiare, care permit punerea în aplicare efectivă a acestor competențe adiționale, trebuie să fie asigurate în mod adecvat pe parcursul actului de împuternicire;

c) organele însărcinate cu punerea în aplicare a acestor competențe trebuie să se bucure, atât cât este posibil și în limitele legii, de libertatea de a-și adapta exercitarea acestora la condițiile specifice regiunii și la structurile sale organizatorice, cu o preocupare deosebită pentru eficacitate și conform doleanțelor locuitorilor regiunii.

Art. 4. -

Teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele județe Covasna și Harghita, precum și scaunul istoric Mureș (Marosszek) care aparține județului Mureș. Anexa nr. 1. cuprinde limitele teritoriale ale Ținutului Secuiesc, precum și localitățile aparținătoare acestuia. Scaunele sunt teritorii tradiționale secuiești.

a) Scaunul Kezdi (Kezdiszek), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Târgu Secuiesc (Kezdivasarhely);

b) Scaunul Orbai (Orbaiszek), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Covasna (Kovaszna);

c) Scaunul Sepsi (Sepsiszek), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyorgy);

d) Scaunul Ciuc (Csikszek), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Miercurea-Ciuc (Csikszereda);

e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszek), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Odorheiu Secuiesc (Szekelyudvarhely);

f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyoszek), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Gheorgheni (Gyergyoszentmiklos);

g) Scaunul Mureș (Marosszek), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Târgu Mureș (Marosvasarhely);

h) Scaunul Micoloșoara-Brăduț (Miklosvar-Bardoc) (Miklosvar-Bardocszek), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Baraolt (Barot).

Art. 5. -

(1) Autonomia regională se exercită de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret și liber exprimat, precum și de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta.

(2) Dispozițiile alin. (1) nu aduc atingere dreptului de a recurge la consultarea prin referendum sau orice altă formă de participare a cetățenilor la treburile publice, în condițiile legii.

Art. 6. -

Sediul instituțiilor din Ținutul Secuiesc va fi stabilit de autoritatea deliberativă aleasă a regiunii autonome.

Art. 7. -

(1) Consiliul de Autoadministrare este instituția prin care ia ființă Ținutul Secuiesc.

(2) Atribuțiile Consiliului de Autoadministrare sunt stabilite de prezentul statut de autonomie și de locuitorii Ținutului Secuiesc, iar cadrul exercitării acestora este stabilit de către Consiliul de Autoadministrare, în conformitate cu prevederile prezentului statut, respectiv legislația internă și internațională.

Art. 8. -

(1) În conformitate cu prezentul statut de autonomie și în concordanță cu legile statului, autonomia Ținutului Secuiesc se referă la toți cetățenii români cu domiciliul stabil în una dintre localitățile Ținutului Secuiesc.

(2) Persoanele născute în Ținutul Secuiesc, cetățeni români, cu domiciliul în străinătate, beneficiază de asemenea de drepturile stabilite prin prezentul statut de autonomie, în măsura în care ultimul lor domiciliu din țară a fost într-o localitate din Ținutul Secuiesc.

Art. 9. -

(1) În cadrul regiunii autonome este garantată egalitatea deplină și efectivă pentru toți cetățenii.

(2) În sfera de competență a Consiliului de Autoadministrare ca autoritate publică intră crearea acelor condiții care asigură egalitatea deplină și efectivă, precum și libertatea persoanelor și comunităților acestora, eliminarea tuturor obstacolelor care pot zădărnici sau obstrucționa manifestarea deplină a acestora, facilitând participarea tuturor cetățenilor la viața politică, economică, culturală și socială.

(3) Nu constituie discriminare adoptarea de către Consiliul de Autoadministrare a unor măsuri speciale pentru păstrarea și dezvoltarea identității naționale a comunităților române din Ținutul Secuiesc, în limitele legii.

Art. 10. -

(1) În Ținutul Secuiesc limba maghiară are același statut ca și limba oficială a statului.

(2) Autoritățile regiunii autonome, ale scaunelor secuiești aparținătoare și autoritățile administrației publice locale vor asigura folosirea oficială și firească a ambelor limbi, adoptând reglementările necesare pentru cunoașterea acestora, creând toate condițiile care garantează egalitatea lor deplină.

(3) În acele localități ale regiunii autonome în care cetățenii aparținând altor comunități naționale, etnice, lingvistice cu domiciliu stabil în acele localități sunt în minoritate numerică, dar depășesc o sută în comună, o mie în oraș, cinci mii în municipiu, zece mii la nivelul scaunului, limba acestor comunități beneficiază de același statut ca și limba oficială a statului.

Art. 11. -

(1) Consiliul de Autoadministrare va stabili simbolurile Ținutului Secuiesc.

(2) Statutul de autonomie garantează dreptul la folosirea liberă a drapelului și simbolului fiecărui scaun secuiesc.

(3) Prezentul statut garantează folosirea liberă a simbolurilor națiunii maghiare, precum și ale comunităților naționale în minoritate numerică în Ținutul Secuiesc.

(4) În privința folosirii simbolurilor statului sunt valabile reglementările legale în vigoare.

CAPITOLUL II Înființarea și desființarea regiunii autonome

Art. 12. -

Regiunea autonomă Ținutul Secuiesc se constituie conform prezentei legi, odată cu constituirea Consiliului de Autoadministrare, autoritate administrativă autonomă înființată conform art. 117 alin. (3) din Constituția României, în baza prevederilor prezentului statut ca lege organică, prin alegeri libere și generale, prin votul secret și direct al cetățenilor cu drept de vot având domiciliul stabil pe teritoriul regiunii autonome.

Art. 13. -

Statutul de regiune autonomă a Ținutului Secuiesc se poate desființa numai prin referendum organizat în Ținutul Secuiesc.

Art. 14. -

(1) Prezentul statut de autonomie se adoptă prin lege de către Parlamentul României.

(2) Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetățenii Ținutului Secuiesc.

Art. 15. -

În cazul modificării Statutului de autonomie trebuie respectate prevederile stabilite în art. 125.

Art. 16. -

Autoadministrarea Ținutului Secuiesc se exercită prin Consiliul de Autoadministrare ales prin alegeri libere și generale, prin votul secret și direct al cetățenilor cu drept de vot având domiciliul stabil pe teritoriul regiunii autonome.

Art. 17. -

Autoadministrarea Ținutului Secuiesc și Statutul său de autonomie pot fi desființate numai prin referendum organizat în Ținutul Secuiesc.

CAPITOLUL III Autoritățile Ținutului Secuiesc

Art. 18. -

a) Autoritățile regiunii autonome:

- Consiliul de Autoadministrare;

- Comisia de Autoadministrare;

- Președintele Ținutului Secuiesc.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...