Curtea Constituțională

Decizia nr. 470/2016 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 12.01.2017

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Augustin Zegrean - președinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Fabian Niculae - magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, excepție ridicată de Societatea E.ON Energie România - S.A. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 2.787/320/2015 al Judecătoriei Târgu Mureș - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.506D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 10 mai 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu, și au fost consemnate în încheierea din acea dată, când, având în vedere cererea formulată de reprezentantul autoarei excepției de neconstituționalitate de acordare a unui termen pentru depunerea de concluzii scrise, Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborate cu ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 2 iunie 2016, când, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 16 iunie 2016, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a amânat pronunțarea pentru data de 28 iunie 2016, dată la care a pronunțat prezenta decizie.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin Încheierea din 8 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 2.787/320/2015, Judecătoria Târgu Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, excepție ridicată de Societatea E.ON Energie România - S.A. din Târgu Mureș într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții.

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă principiul legalității și securității juridice, astfel cum acest principiu a fost interpretat în mod constant în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și în cea a Curții Constituționale. Aceste prevederi legale stabilesc o contravenție într-un mod general, ambiguu și imprecis (nefiind precizată în mod clar încălcarea cărei obligații a titularului de licență din condițiile de valabilitate asociate licenței emise de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei ar constitui contravenție și ar atrage, ca urmare, răspunderea contravențională a acestui titular). Astfel, dispozițiile legale criticate sunt lipsite de previzibilitate și accesibilitate.

5. Se arată că, profitând de caracterul general, neclar/imprecis și neprevizibil al normei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei are posibilitatea de a considera, în mod excesiv și arbitrar, ca reprezentând contravenție nerespectarea oricărei obligații din licența de furnizare prin trimiterea făcută în această licență la normativele, prescripțiile, standardele și alte acte normative în vigoare în sectorul energiei electrice. De aici rezultă că nerespectarea oricărei dispoziții normative ar putea reprezenta o contravenție, cu consecința aplicării de sancțiuni contravenționale titularilor de licență.

6. Astfel, deși nu exista un text normativ care să prevadă drept contravenție dubla facturare a certificatelor verzi, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei a considerat că, în baza dispoziției generale, imprecise și, în consecință, imprevizibile a art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012, nerespectarea unei norme incluse într-o altă lege (Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie), deși neprevăzută în acea lege drept contravenție, ar constitui, totuși, o contravenție. Or, Legea nr. 220/2008 nu prevedea în perioada relevantă pentru dosar dubla facturare a certificatelor verzi drept contravenție, ci se făcea doar trimitere generală la obligația respectării dispozițiilor normative, ceea ce este contrar și Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

7. Judecătoria Târgu Mureș - Secția civilă apreciază că "dispoziția legală contestată ridică semne de întrebare cu privire la previzibilitatea acesteia".

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se arată că fapta calificată de lege drept contravenție trebuie în mod necesar să aibă elementul material prevăzut în lege, fără ca pentru a fi determinat acest element material destinatarii legii și organele de control să fie nevoite să recurgă la acte de nivel secundar care intră în vigoare ulterior intrării în vigoare a legii care prevede contravenția sau acte administrative individuale (respectiv licențe în cazul de față).

10. Este adevărat că, potrivit art. 13 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 123/2012, titularii de licențe sunt obligați să respecte condițiile licenței, însă această obligație nu se poate converti, pentru legiuitor, în modalitatea în care acesta își îndeplinește obligația sa constituțională de a redacta norme legale contravenționale care să îndeplinească o cerință esențială de calitate, respectiv să cuprindă elementul material al contravenției, adică fapta în concret care constituie comportamentul pe care destinatarii legii trebuie să îl aibă prefigurat ca fiind interzis. Desigur că titularii trebuie să respecte condițiile actului administrativ individual - licența -, însă acest principiu nu poate fi utilizat de către legiuitor pentru a omite reglementarea faptelor care constituie contravenție în cadrul Legii energiei. Guvernul arată că licența se emite în toate cazurile pe baza unor dispoziții legale exprese care stabilesc condițiile și obligațiile pe care trebuie să le respecte titularul. Guvernul mai indică jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 363 din 7 mai 2015.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de autoarea excepției de neconstituționalitate, concluziile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este formulat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, dispoziții care au următorul cuprins: " (1) Constituie contravenții următoarele fapte: [...] 4. nerespectarea condițiilor de valabilitate asociate licențelor/atestatelor/autorizațiilor emise de ANRE;"

14. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legii în componenta sa privind calitatea legii și în art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. De asemenea, se arată că este încălcat art. 7 paragraful 1 privind legalitatea incriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea excepției de neconstituționalitate a fost sancționată contravențional de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, prin intermediul agentului constatator, prin Procesul-verbal nr. 13.797 din 20 februarie 2015, în baza art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. În același proces-verbal s-a făcut trimitere și la prevederile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012.

16. Licența deținută de autoarea excepției de neconstituționalitate a fost obținută în anul 2009, sub nr. 899 din 22 octombrie 2009. La acel moment era în vigoare Regulamentul din 7 aprilie 2004 pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 540/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 5 mai 2004, regulament care a avut drept temei legal art. 14 alin. (5) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003. Licența este însoțită de "Condițiile asociate licenței nr. 899 pentru furnizarea de energie electrică" care la punctul 23.2 prevăd: "În mod obligatoriu, factura emisă consumatorului de către Titularul Licenței, pentru a încasa contravaloarea energiei electrice furnizate, va evidenția tarifele aplicate pentru fiecare mărime de facturat sau temeiul legal de preț, după caz, perioada de facturare, sumele rezultate pentru fiecare mărime facturată, precum și valoarea totală de plată, modul în care a fost determinat consumul facturat (citire, autocitire, paușal, estimare) și taxele prevăzute de legislația în vigoare."

17. Astfel, autoritatea competentă a constatat că în perioada 5 august 2012-31 decembrie 2012 autoarea excepției de neconstituționalitate a facturat de două ori certificatele verzi, o dată pentru că erau evidențiate "separat în factura de energie electrică", așa cum era prevăzut în Legea nr. 220/2008, și a doua oară în condițiile în care "cantitatea de energie electrică facturată în aceeași perioadă prin aplicarea tarifelor reglementate" (aprobate prin ordinele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 25 și nr. 26 din 25 iunie 2012, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 28 iunie 2012) conținea contravaloarea justificată a certificatelor verzi, acest mod de facturare conducând la încasarea de venituri suplimentare.

18. Curtea reține că obligația de a achiziționa o cotă anuală de certificate verzi îi revenea operatorului economic în baza Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2010. Certificatul verde este titlul ce atestă producerea din surse regenerabile de energie a unei cantități de energie electrică. Legea a suferit mai multe modificări, dar încă din 2012, prin art. I pct. 7 din Legea nr. 134/2012 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2011 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 23 iulie 2012, s-a introdus obligația facturării separate a valorii certificatelor verzi. Astfel, art. 8 alin. (4) teza întâi avea următoarea formulare: "În factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi se facturează separat față de tarifele/prețurile pentru energia electrică, precizându-se temeiul legal.[...]" Curtea apreciază că prevederea legală aplicabilă perioadei menționate este destul de clară, în sensul că nu se poate factura decât o singură dată, dar urmează ca instanța de judecată să interpreteze și să aplice legea raportat la cauza de față.

19. Principala critică de neconstituționalitate se referă la încălcarea art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legii în componenta sa privind calitatea legii. Autoarea excepției de neconstituționalitate invocă, practic, faptul că legea în baza căreia a fost sancționată contravențional nu este destul de clară, întrucât nu prevede expres că este interzisă dubla facturare a sumelor datorate în urma obligației legale de a achiziționa certificate verzi (al căror cost este suportat, în final, de către consumator).

20. Cu privire la acest aspect, Curtea reține că piața energiei electrice este o piață reglementată, autoritatea competentă să verifice respectarea prevederilor legale fiind Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E.). Accesul pe piața energiei electrice în calitate de furnizor și distribuitor presupune respectarea anumitor condiții legale, autoritatea competentă având competența, potrivit art. 9 alin. (4) din Legea nr. 123/2012, să reglementeze în mod detaliat aceste condiții. Astfel, potrivit acestora, "Procedura de acordare, modificare, suspendare și retragere a autorizațiilor și licențelor, termenele și condițiile de acordare, constând în: criterii, limite de putere, atestări, avize, garanții și altele asemenea, diferențiate pe categorii de capacități și activități supuse autorizării, se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al președintelui ANRE."

21. Așadar, odată cu acordarea licenței sunt prevăzute expres drepturile și obligațiile titularului de licență. În cazul de față se indică în mod suficient de clar și modalitatea în care titularul licenței poate să factureze. Legea prevede că este sancționată contravențional nerespectarea condițiilor de valabilitate asociate licențelor/atestatelor/autorizațiilor emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei. Legea nu face trimitere la un cadru legislativ general, ci, în mod concret, la condițiile de valabilitate asociate unei licențe, care se raportează la situația concretă a titularului licenței. Chiar dacă la punctul 33 din condițiile asociate licenței menționate la paragraful 16 se precizează că, pe toată durata de valabilitate a licenței, titularul licenței va respecta prevederile condițiilor asociate licenței, ale legii și modificărilor aduse ulterior acesteia, legilor aplicabile, reglementărilor aplicabile, emise de autoritatea competentă, normativelor, prescripțiilor, standardelor și altor acte normative în vigoare în sectorul energiei electrice, aceasta constituie o prevedere suplimentară, cu caracter general, care se adaugă condițiilor concrete asociate licenței.

22. Faptul că autoritatea competentă a invocat în procesul- verbal de sancționare a contravenției, ca temei legal, prevederile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, pentru a putea aduce în discuție prevederile art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 220/2008, nu este o problemă de constituționalitate, ci una de interpretare și de aplicare a legii.

23. Textul legal criticat permite, prin intermediul modului în care sunt redactate condițiile asociate unei licențe, raportarea și la textele legale care nu sunt expres individualizate, dar individualizabile de către un profesionist care activează în domeniul energiei electrice, punctul 33 din condițiile menționate precizând că pe toată durata de valabilitate a licenței titularul licenței va respecta prevederile condițiilor asociate licenței, ale Legii și modificărilor aduse ulterior acesteia, legilor aplicabile, reglementărilor aplicabile, emise de autoritatea competentă, normativelor, prescripțiilor, standardelor și altor acte normative în vigoare în sectorul energiei electrice.

24. Cu alte cuvinte, Curtea apreciază că art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012 nu prezintă niciun viciu de neconstituționalitate, el nu se referă la condițiile generale de acordare a licenței, ci la condiții concrete aplicabile titularului licenței, textul legal nefolosind expresia "condiții generale". Faptul că în cadrul condițiilor concrete (care însoțesc licența) sunt incluse, în fapt, atât prevederi cu caracter general, cât și cu caracter specific, precum și modul de raportare la acestea a organelor constatatoare este mai degrabă o problemă de legalitate decât de constituționalitate.

25. De altfel, art. 93 din Legea nr. 123/2012 conține și alte dispoziții care fac trimitere la necesitatea reglementărilor tehnice și sau comerciale emise de A.N.R.E. (punctele 5, 22, 25, 26, 37 și 44), având în vedere domeniul tehnic specific al energiei electrice.

26. Curtea mai reține și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care în Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, a statuat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului de care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. La fel se întâmplă și cu profesioniștii, obișnuiți să dea dovadă de o mare prudență în exercitarea activității lor. Astfel, se poate aștepta ca aceștia să acorde o atenție specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă.

27. În aceste condiții, Curtea Constituțională nu poate reține încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție și constată că prevederile art. 7 alin. (1) și cele ale art. 20 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu sunt incidente în cauza de față.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALÃ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea E.ON Energie România - S.A. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 2.787/320/2015 al Judecătoriei Târgu Mureș - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Mureș - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 28 iunie 2016.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
pentru AUGUSTIN ZEGREAN
În temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

;
se încarcă...