Back

Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice

Instrucţiunea nr. 1/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) şi art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) şi a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale

În vigoare de la 11.01.2017

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Având în vedere:

- prevederile art. 179 lit. g) şi art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu completările ulterioare;

- prevederile art. 192 lit. g) şi ale art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale;

- prevederile art. 32 alin. (3) - (6) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare;

- prevederile art. 38 alin. (3) - (6) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, cu modificările şi completările ulterioare;

- necesitatea emiterii de îndrumări privind modalitatea în care pot fi stabilite şi utilizate cerinţe referitoare la studiile, pregătirea profesională şi/sau calificarea personalului, fie în procesul de calificare şi selecţie a operatorilor economici ce participă la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică/sectoriale, fie ca parte a condiţiilor de implementare a contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit/încheiat, în acest din urmă caz existând posibilitatea formulării unor factori de evaluare asociaţi modului de organizare, calificarea şi/sau experienţa experţilor ce vor realiza efectiv activităţile ce fac obiectul respectivului contract;

- interpretările date de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) privind aplicarea factorilor de evaluare, alţii decât preţul, în cazul contractelor care presupun prestaţii intelectuale, în cazurile: T-50/05 Evropaïki Dynamiki - Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE, cu sediul în Atena (Grecia), împotriva Comisiei Europene (Hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010) şi, respectiv, T-70/05 Evropaïki Dynamiki - Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE, cu sediul în Atena (Grecia), împotriva Agenţiei Europene pentru Siguranţa Maritimă (EMSA) (Hotărârea Tribunalului din 2 martie 2010),

în temeiul art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, aprobată prin Legea nr. 244/2015, cu completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice emite următoarea instrucţiune:

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1.

Prezenta instrucţiune are ca scop stabilirea modului de formulare, în cadrul unei documentaţii de atribuire, a criteriilor de calificare şi selecţie legate de personalul de conducere al ofertantului/candidatului şi/sau a cerinţelor referitoare la personalul propus în cadrul ofertei pentru realizarea obiectului contractului.

Art. 2.

(1) Sintagma "personal permanent, în special de conducere, al operatorului economic" ofertant/candidat se referă la personalul acestuia cu rol de coordonare a activităţii economice specifice aflate în relaţie directă cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, persoanele în cauză ocupând posturi/poziţii în structura organizatorică a acestuia ce îi conferă responsabilitatea asupra procesului de implementare a respectivului contract şi, implicit, rolul de interfaţă între contractor (organizaţia ce prestează/execută serviciile/lucrările ce fac obiectul viitorului contract) şi beneficiar (autoritatea/entitatea contractantă), astfel:

a) personal de conducere, ce este asimilat posturilor/poziţiilor din cadrul structurii organizatorice a unui operator economic prin care se asigură funcţia de conducere/management a respectivei entităţi şi care, în funcţie de forma de organizare a acesteia, poate lua una sau ambele forme de mai jos:

personalul de administrare şi de conducere stabilit potrivit actelor constitutive, în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (sau orice alt act normativ similar din ţara de origine a operatorului economic), care este împuternicit să stabilească strategia, obiectivele şi orientarea generală a operatorului economic în cauză, precum şi care supraveghează şi monitorizează procesul decizional la nivel de conducere. Această categorie include persoanele care conduc, în mod efectiv, activitatea unităţii economice în cauză;
persoanele fizice care exercită funcţii de conducere în cadrul operatorului economic în cauză şi care sunt împuternicite şi răspund de îndeplinirea activităţii de conducere curentă a acesteia, potrivit actelor constitutive, în această categorie fiind incluşi directorii, în cadrul sistemului unitar de administrare, respectiv directoratul, în cadrul sistemului dualist de administrare.

Exemplu personal de această natură:

- director tehnic/de producţie - responsabil de elaborarea şi implementarea fluxurilor operaţionale de la nivelul organizaţiei ce are calitatea de candidat/ofertant, funcţie ce asigură desfăşurarea în condiţii de eficienţă şi performanţă a activităţii curente, corespunzător domeniului de activitate (construcţii; consultanţă în management; proiectare urbanistică şi peisagistică; tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor etc.). Exercitarea acestei funcţii presupune coordonarea implementării contractelor semnate de organizaţie şi menţinerea relaţiei cu clienţii (beneficiarii), urmărind asigurarea permanentă a corelaţiei între resursele financiare, materiale, umane, necesare pentru implementarea respectivelor contracte, şi calitatea rezultatelor obţinute, în condiţiile respectării termenelor asumate;

b) personalul numit în posturile/poziţiile din cadrul unei structuri organizatorice a operatorului economic în cauză, altele decât funcţii de conducere/management, necesare pentru a putea fi realizate de respectiva entitate activităţi economice şi/sau de producţie, corespunzător obligaţiilor asumate în faţa clienţilor şi cu respectarea cadrului normativ ce guvernează domeniul de activitate în care activează*).

*) De regulă, un operator economic îşi îndeplineşte funcţiile sale (altele decât cea de conducere/management) fie cu resurse interne (reflectate ca atare în posturi/poziţii în structura organizatorică), fie prin externalizare (utilizarea de către operatorul economic a unei terţe părţi în vederea desfăşurării de către acesta în mod continuu, pe bază contractuală, a unor activităţi ce trebuie efectuate în mod obişnuit) sau prin externalizare în lanţ (externalizare în cadrul căreia terţa parte amintită mai sus subcontractează, la rândul său, către alte entităţi, realizarea unor elemente componente aferente activităţilor pe care le-a preluat pe bază contractuală pentru ducere la îndeplinire). Modul de exercitare a funcţiilor unui operator economic diferă de la o entitate la alta, în funcţie de activităţile economice realizate şi de ramura şi sectorul economiei naţionale în care activează, fiind la alegerea conducerii unităţii economice respective.

Astfel, spre exemplu, un operator economic poate realiza o externalizare sau poate accepta o externalizare în lanţ a măsurilor necesare pentru asigurarea securităţii şi protecţiei sănătăţii lucrătorilor, dar nu este exonerată de responsabilităţile sale în acest domeniu, aşa cum reiese din prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare.

Exemplu personal de această natură:

- manager de contract (în situaţia în care acesta are, în raport cu procesul de implementare a unui contract, atribuţii similare directorului tehnic/de producţie menţionat mai sus); coordonatorul şefilor de şantier (în situaţia în care complexitatea lucrărilor şi a obiectului contractului impune prezenţa mai multor şefi de şantier ce răspund de fronturi de lucru ce avansează în acelaşi timp); responsabil managementul calităţii (RMQ), responsabil în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă etc.

(2) Studiile, calificarea şi/sau experienţa profesională a personalului prevăzut la alin. (1) reprezintă caracteristici ale operatorului economic având calitatea de ofertant/candidat, acestea putând fi utilizate drept criterii de calificare/selecţie în sensul art. 179 lit. g) din Legea nr. 98/2016, cu completările ulterioare.

(3) În cazul contractelor de servicii ce presupun prestaţii intelectuale, personalul unei operator economic va fi asimilat celui precizat la alin. (1)-(2) atunci când se referă la acele persoane ce ocupă poziţii/posturi în structura organizatorică a acestuia ce le conferă o influenţă importantă asupra orientării operaţionale de zi cu zi a activităţii desfăşurate de entitatea în cauză. Nu este obligatoriu ca aceste persoane să fie şi membri ai conducerii acelui operator economic. În această categorie pot fi incluse persoanele ce conduc/administrează activităţi importante în cadrul unui operator economic ce activează în acest sector, respectiv care:

ţin direct de funcţia de producţie a entităţii respective (de exemplu, activitatea de inginerie şi/sau consultanţă tehnică pentru operatorii economici ce realizează documentaţii tehnico- economice aferente obiectivelor de investiţii publice);
sunt relevante în raport cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit (de exemplu: activitatea economică de inginerie şi/sau consultanţă tehnică pentru un contract având ca obiect servicii de proiectare a lucrărilor aferente obiectivelor de investiţii; activitatea de realizare a serviciilor educaţionale pentru un contract având ca obiect instruire/formare profesională; activitatea de consultanţă pentru un contract de management al schimbării intrainstituţionale etc.);
oferă, ca date de ieşire, un rezultat ce este expresia progresului înregistrat în implementarea contractului în discuţie.

Exemple în acest sens includ, fără a se limita la:

a) directorul şi personalul cu rol de coordonare din cadrul diviziei/departamentului/compartimentului/serviciului/biroului de proiectare a lucrărilor de automatizare în cadrul unei operator economic ce realizează servicii de proiectare aferente instalaţiilor industriale;

b) directorul şi personalul cu rol de coordonare pentru activităţile de elaborare soluţii informatice în cadrul unui operator economic ce desfăşoară activităţi de concepţie şi implementare a sistemelor informatice;

c) directorul şi personalul cu rol de coordonare din cadrul diviziei/departamentului/serviciului/biroului responsabil de asigurarea ducerii la îndeplinire a serviciilor de consultanţă în situaţia unui operator economic ce are ca activitate curentă elaborarea de strategii, studii etc.

Art. 3.

(1) Sintagma "personalul ce va realiza efectiv activităţile care fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit" se referă la experţii/personalul-cheie ce răspund(e) de realizarea efectivă a proceselor de execuţie aferente implementării respectivului contract, calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare influenţând, în mod direct, calitatea rezultatului ce trebuie atins prin contractul în cauză, această categorie de personal nefiind considerată criteriu de calificare şi selecţie în raport cu operatorul economic ce este candidat/ofertant în procedura de atribuire.

(2) Prin noţiunea de "personal-cheie" menţionată la alin. (1), se înţelege orice expert/specialist a cărui activitate desfăşurată în cadrul contractului este reflectată direct fie:

(i) într-o proporţie majoritară a rezultatului respectivei activităţi şi/sau a întregului contract, atunci când există o relaţie direct proporţională între volumul muncii prestate şi nivelul calitativ al rezultatului în cauză, iar contribuţia sa are, totodată, o pondere ridicată în rezultatul final al contractului;

(ii) într-o proporţie minoră ca efort depus din punctul de vedere al volumului de muncă, dar cu un impact major asupra esenţei rezultatului respectivei activităţi şi/sau a întregului contract (de exemplu, în situaţia în care rezultatul muncii sale este stabilirea soluţiei tehnice ce face obiectul contractului, celelalte activităţi ale acestuia având doar rolul de a clarifica/detalia aspectele ce descriu respectiva soluţie şi/sau modul de implementare a sa).

(3) În cadrul acestei categorii se includ şi tipurile de experţi pentru care este impusă, prin legislaţia de specialitate din domeniul obiectului contractului ce urmează a fi atribuit, prezentarea unei certificări specifice, fără de care aceştia nu au dreptul de a exercita activitatea în cauză, în acest fel fiind legaţi indisolubil de implementarea propriu-zisă a respectivului contract.

(4) Pentru tipurile de experţi menţionaţi la alin. (3), pentru care existenţa certificării specifice, emisă de un organism abilitat conform prevederilor legale incidente domeniului în cauză, reprezintă condiţia necesară şi suficientă pentru a putea duce la îndeplinire activităţile ce fac obiectul respectivelor certificări, autoritatea/entitatea contractantă nu va stabili criterii de calificare şi selecţie, ci va solicita ca în propunerea tehnică să fie descris momentul în care vor interveni aceşti experţi în implementarea viitorului contract, precum şi modul în care operatorul economic ofertant şi-a asigurat accesul la serviciile acestora (fie prin resurse proprii, caz în care vor fi prezentate persoanele în cauză, fie prin externalizare, situaţie în care se vor descrie aranjamentele contractuale realizate în vederea obţinerii serviciilor respective).

Exemple: responsabil tehnic cu execuţia (RTE) în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată; expert/expert tehnic în domeniul protejării monumentelor istorice în conformitate cu Ordinul ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr. 2.495/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind atestarea specialiştilor, experţilor şi verificatorilor tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice; contabil autorizat/expert contabil în conformitate cu legislaţia incidentă în domeniul contabilităţii şi fiscalităţii; verificator de proiecte, diriginte de şantier în conformitate cu legislaţia incidentă în domeniul construcţiilor; personal ce necesită atestări profesionale de la autorităţi competente - cum ar fi, dar fără a se limita la, AFER/ISCIR/ANRE/ANEVAR/ANCPI/CECAR/CAFR/MCPN etc.

(5) În sensul alin. (3), în situaţia în care existenţa certificării specifice nu este suficientă pentru a demonstra că respectivul expert are capacitatea de a îndeplini activităţile aferente din viitorul contract, datorită complexităţii ridicate şi/sau particularităţii acestora, autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a impune în caietul de sarcini şi cerinţe referitoare la experienţa profesională a expertului/specialistului în cauză, ce trebuie îndeplinite la momentul evaluării ofertei tehnice.

Exemplu: auditor financiar, nivelul de complexitate a activităţii desfăşurate fiind în strictă corelaţie cu aspecte cum ar fi tipul şi anvergura organizaţiei pentru care realizează auditul (IMM vs. companie multinaţională, parte dintr-un grup de companii/întreprinderi legate), tipul misiunii - auditul activităţii anuale a organizaţiei vs. audit aferent operaţiunilor de implementare a unui proiect de investiţii complex.

(6) În cazul contractelor ce includ o componentă semnificativă de servicii având ca obiect prestaţii intelectuale care presupun activităţi cu nivel de complexitate ridicat, situaţie în care calitatea personalului prevăzut la alin. (1) are un impact semnificativ asupra calităţii executării respectivelor contracte, calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare reprezintă caracteristici ale ofertei, ce descriu, în fapt, nivelul tehnic sau funcţional al acesteia, fiind considerate un avantaj calitativ ce poate fi punctat. În acest caz, calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare a personalului-cheie se utilizează ca factori de evaluare în cadrul criteriului de atribuire preţ-calitate/cost-calitate.

Exemplu de experţi-cheie:

a) expert dezvoltare soluţie informatică; expert analist procese interne; expert baze de date aferenţi implementării unui contract de servicii având ca obiect realizarea unui sistem informatic;

b) ingineri proiectanţi responsabili cu implementarea contractelor ce au ca obiect prestarea de servicii în domeniul proiectării obiectivelor de investiţii.

CAPITOLUL II Îndrumări privind criteriile de calificare şi selecţie referitoare la personalul cu rol de reprezentare a organizaţiei ce are calitatea de candidat/ofertant

Art. 4.

Atunci când stabileşte criteriile de calificare şi selecţie referitoare la personalul menţionat la art. 2 alin. (1), autoritatea/entitatea contractantă poate formula cerinţe referitoare la:

a) calificările educaţionale şi profesionale ale personalului de conducere al ofertantului/candidatului;

NOTĂ:

A se vedea exemplul directorului tehnic/de producţie aferent art. 2 alin. (1) lit. a).

b) calificările educaţionale şi profesionale ale personalului cu rol de coordonare relevant pentru îndeplinirea contractului respectiv.

NOTĂ:

A se vedea exemplele aferente art. 2 alin. (1) lit. b).

Art. 5.

(1) În aplicarea principiului proporţionalităţii, prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016, cu completările ulterioare, respectiv Legea nr. 99/2016, atunci când stabileşte criteriile de calificare şi selecţie menţionate la art. 4, autoritatea/entitatea contractantă nu are dreptul să formuleze cerinţe care ajung să se dubleze (de exemplu, solicitând concomitent demonstrarea absolvirii unor studii şi deţinerea de calificări educaţionale şi/sau profesionale care reflectă aceeaşi/aceleaşi capacitate/competenţe) sau care nu pot fi justificate în raport cu ceea ce urmează a fi prestat/executat aşa cum este prevăzut la nivelul caietului de sarcini sau al documentaţiei descriptive.

(2) În conformitate cu principiul recunoaşterii reciproce, autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a accepta documente echivalente celor solicitate la nivelul documentaţiei de atribuire, emise de organisme stabilite în alte state membre ale Uniunii Europene sau cu care România are încheiate acorduri pentru recunoaşterea şi echivalarea certificărilor/autorizaţiilor în cauză.

Art. 6.

(1) Autoritatea/Entitatea contractantă poate solicita personalului menţionat la art. 2 alin. (1) informaţii referitoare la studiile absolvite, ca expresie a unei cerinţe cu privire la calificarea educaţională.

(2) Atunci când analizează oportunitatea stabilirii unor criterii de calificare legate de studiile absolvite, autoritatea/entitatea contractantă are în vedere relevanţa acestora în raport cu activităţile pe care le va desfăşura persoana în cauză în raport cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, ţinându-se cont de faptul că există situaţii în care sunt mai importante competenţele personalului menţionat la art. 2 alin. (1), şi nu domeniul studiilor absolvite.

(3) Autoritatea/Entitatea contractantă trebuie să justifice de ce impune ca absolvirea studiilor să se realizeze într-un anumit domeniu, respectiv să argumenteze de ce numai o persoană care a absolvit studii într-un anumit domeniu este în măsură să reflecte potenţialul organizatoric al ofertantului/candidatului de a duce la îndeplinire contractul de achiziţie publică.

Exemplu: În cazul atribuirii unui contract având ca obiect execuţia unor lucrări pentru realizarea unor clădiri civile, autoritatea contractantă poate solicita ca personalul responsabil cu monitorizarea/coordonarea activităţii de construcţii desfăşurate de operatorul economic candidat/ofertant să aibă studii în domeniul construcţiilor (indiferent de specializare) sau al construcţiilor civile, în situaţia în care particularităţile obiectului contractului justifică această specializare.

(4) În măsura în care există o justificare în ceea ce priveşte domeniul studiilor solicitate, acesta va fi definit clar, în conformitate cu dispoziţiile legale din domeniul educaţiei şi cercetării, pentru a nu crea ambiguităţi referitoare la modul în care poate fi interpretat criteriul de calificare, respectiv tipul documentelor ce urmează a fi depuse, la solicitarea comisiei de evaluare, pentru demonstrarea îndeplinirii celor asumate în DUAE.

NOTĂ EXEMPLIFICATIVĂ:

Nu este suficient să se menţioneze în fişa de date a achiziţiei faptul că studiile trebuie să fie în domeniul tehnic, ci se va preciza expres ce tip de studii se solicită, spre exemplu specializarea construcţii civile, industriale şi agricole (conform legislaţiei în materie şi cerinţelor ce derivă în mod explicit din natura şi caracteristicile obiectului contractului).

Art. 7.

(1) Referinţa la durata studiilor se face prin solicitarea fie de studii absolvite cu diplomă de bacalaureat, fie de studii absolvite cu diplomă de licenţă, diplomă de absolvire sau echivalent, fapt ce presupune ca, în unele situaţii, să fie necesar ca persoana în cauză să fi urmat şi cursuri de master (cum ar fi ciclul Bologna referitor la echivalarea studiilor, prevăzut de legislaţia incidentă în domeniul educaţiei).

(2) Cerinţa privind nivelul studiilor nu poate fi formulată prin raportare exclusiv la studii postuniversitare şi/sau studii universitare de masterat.

(3) Dacă autoritatea/entitatea contractantă nu impune absolvirea studiilor, prevăzute la alin. (1), într-un anumit domeniu, dar consideră necesară existenţa unei specializări sau deţinerea unor competenţe specifice, aceasta poate fi dovedită fie prin studii absolvite cu diplomă de bacalaureat, diplomă de absolvire, diplomă de licenţă sau echivalent, fie prin studii postuniversitare şi/sau studii universitare de masterat/doctorat, fie prin cursuri ce s-au finalizat cu certificări recunoscute la nivel naţional/internaţional în specializarea respectivă sau prin experienţă profesională relevantă în raport cu competenţele specifice ce trebuie demonstrate.

Art. 8.

(1) Ca expresie a deţinerii unor competenţe ce reflectă existenţa unor calificări profesionale, autoritatea/entitatea contractantă poate solicita pentru personalul menţionat la art. 2 alin. (1) demonstrarea unei experienţe generale şi/sau a uneia specifice, acolo unde autoritatea responsabilă în domeniul specific nu a stabilit descriptori de definire aferenţi nivelurilor Cadrului naţional al calificărilor, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările ulterioare.

(2) Experienţa generală solicitată de autoritatea/entitatea contractantă în ceea ce priveşte domeniul studiilor absolvite sau, după caz, în specializarea necesară poate fi de până la 5 ani, ca regulă generală.
Derogări (1),

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), autoritatea/entitatea contractantă poate solicita mai mult de 5 ani vechime în specialitatea studiilor absolvite sau, după caz, în specializarea necesară, atunci când există reglementări specifice şi/sau atunci când autoritatea/entitatea contractantă justifică temeinic, la nivelul strategiei de contractare, complexitatea deosebită a activităţilor ce urmează a fi derulate în cadrul contractului prin prisma poziţiei/atribuţiilor respectivei persoane şi anvergura obiectului contractului.

(4) Nu se va impune îndeplinirea unei experienţe generale în ultimii "n" ani.

NOTĂ EXEMPLIFICATIVĂ:

Nu se poate impune ca o persoană să aibă o experienţă generală în domeniul studiilor absolvite sau, după caz, în specializarea solicitată, realizată în ultimii 5 ani. Se poate solicita ca persoana să aibă o experienţă generală în domeniul studiilor absolvite sau, după caz, în specializarea solicitată, de cel puţin 5 ani, indiferent de perioada în care a fost realizată această experienţă.

(5) Anii solicitaţi în vederea dovedirii experienţei generale vor fi calculaţi prin luarea în considerare a perioadei/perioadelor în care persoana respectivă a ocupat posturi/poziţii de tipul celor menţionate la art. 2, prin prisma cărora a acumulat experienţa solicitată.

NOTĂ EXEMPLIFICATIVĂ:

În evaluarea candidaturilor/ofertelor, în vederea îndeplinirii criteriului de calificare solicitat, documentele-suport relevante care atestă experienţa generală şi care trebuie să fie acceptate de comisia de evaluare, la momentul în care se solicită demonstrarea celor asumate de candidat/ofertant prin DUAE, pot fi fişa de post, contractul de muncă, recomandarea sau orice alte documente similare din care rezultă informaţiile solicitate de autoritatea contractantă.

Din respectivele documente trebuie să rezulte o experienţă de 5 ani în ocuparea unei poziţii prin prisma căreia a avut responsabilităţi şi sarcini de manager de contract [a se vedea în acest sens exemplul de la art. 2 alin. (2) pentru o asemenea funcţie] în raport cu activităţile de realizare a construcţiilor civile, în cadrul unei/unor organizaţii ce activează constant pe o piaţă de profil din cadrul acestui sector.

Art. 9.

(1) În situaţia în care, prin raportare la obiectul contractului, sunt relevante competenţele personalului menţionat la art. 2 alin. (1), autoritatea/entitatea contractantă se poate axa, în principal, pe solicitarea demonstrării unei experienţe specifice în realizarea unor activităţi similare celor ce caracterizează obiectul principal al contractului ce urmează a fi atribuit, în corelaţie cu domeniul în care se încadrează acesta (în situaţia în care specificul domeniului în cauză presupune o particularizare a modului de coordonare a implementării contractului în cauză).

(2) Experienţa specifică, solicitată de autoritatea contractantă în conformitate cu alin. (1), poate fi de până la 3 ani, ca regulă generală.
Derogări (1),

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), autoritatea contractantă poate solicita mai mult de 3 ani experienţă specifică atunci când se află în situaţia descrisă la art. 8 alin. (3).

(4) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune ca experienţa specifică cuantificată în ani să fie realizată în raport cu un singur contract/proiect a cărui implementare a coordonat-o sau ca aceasta să fie dobândită prin trimitere la un proiect/proiecte derulat/derulate în ultimii "n" ani.

NOTĂ EXEMPLIFICATIVĂ:

Nu se poate impune ca o persoană să fi realizat activităţile ce fac obiectul experienţei specifice în procesul de implementare/coordonare a unui proiect/contract similar ce s-a derulat în ultimii 3 ani.

(5) Nu se va impune îndeplinirea unei experienţe specifice în ultimii "n" ani sau ca aceasta să fie realizată într-o perioadă de timp inclusă în cea pentru care a fost demonstrată îndeplinirea cerinţelor referitoare la experienţa generală.
Derogări (1),

NOTĂ EXEMPLIFICATIVĂ 1:

Nu se poate impune ca o persoană să aibă o experienţă specifică realizată în ultimii 3 ani.

Se poate solicita ca persoana să aibă o experienţă specifică de cel puţin 3 ani, indiferent de perioada în care a fost realizată această experienţă.

NOTĂ EXEMPLIFICATIVĂ 2:

Nu se poate solicita ca din cei 5 ani de experienţă în domeniul studiilor absolvite sau, după caz, în specializarea solicitată 3 ani să fie în domeniul specific activităţilor din cadrul contractului.

(6) Prin excepţie de la cele precizate la alin. (5), autoritatea/entitatea contractantă poate impune îndeplinirea unei experienţe specifice în ultimii "n" ani, în situaţia în care domeniul din care face parte obiectul contractului este unul în care progresul tehnologic este foarte rapid.

(7) Anii solicitaţi în vederea dovedirii experienţei specifice vor fi calculaţi în conformitate cu cele precizate la art. 8 alin. (5).

NOTĂ EXEMPLIFICATIVĂ:

În evaluarea ofertelor, în vederea îndeplinirii criteriului de calificare solicitat, documentele-suport relevante care atestă experienţa specifică pot fi fişa de post, contractul de muncă, recomandarea sau orice alte documente similare, din cadrul unor asemenea documente fiind necesar să reiasă:

- o experienţă de 3 ani în ocuparea unei poziţii prin prisma căreia a avut responsabilităţi şi sarcini de coordonator al şefilor de şantier în raport cu activităţile de execuţie sau intervenţie asupra unor clădiri civile cel puţin din categoria de importanţă C, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul unei/unor organizaţii ce activează constant pe o piaţă de profil din cadrul acestui sector.

Pentru înţelegerea cerinţei, prin construcţii-clădiri din categoria de importanţă C se va înţelege: "Construcţii cu funcţii obişnuite, a căror neîndeplinire nu implică riscuri majore pentru societate şi natură (cum ar fi clădiri de locuinţe cu mai mult de două niveluri, construcţii industriale şi agrozootehnice; construcţii social-culturale care nu intră în categoriile de importanţă A şi B sau construcţii cu caracteristici şi funcţiuni obişnuite, dar cu valori de patrimoniu (cum ar fi clădiri de cult, muzee de importanţă locală)".

se încarcă...