Back

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

Ordinul nr. 6134/2016 privind interzicerea segregării şcolare în unităţile de învăţământ preuniversitar

În vigoare de la 10.01.2017

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

În temeiul prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, ale Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.079/2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi ale Planului de acţiune pentru desegregare şcolară şi creşterea calităţii educaţionale în unităţile de învăţământ preuniversitar din România,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice adoptă prezentul ordin.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale şi definiţii

Art. 1.

(1) Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice îşi propune ca politică educaţională asigurarea echităţii în educaţie, în ceea ce priveşte accesul egal la toate formele de învăţământ, dar şi în ceea ce priveşte calitatea educaţiei pentru toţi copiii, fără nicio discriminare generată de originea etnică sau de limba maternă, dizabilitate şi/sau cerinţe educaţionale speciale, statutul socio-economic al familiilor, mediul de rezidenţă sau performanţele şcolare ale beneficiarilor primari ai educaţiei.

(2) Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, inspectoratele şcolare judeţene şi unităţile de învăţământ preuniversitar din România vor promova cu prioritate principiile şcolii incluzive. Şcoala incluzivă este o şcoală prietenoasă şi democratică, care valorifică diversitatea socio-etno-culturală, o şcoală în care toţi copiii sunt respectaţi şi integraţi fără discriminare şi fără excludere generate de originea etnică sau de limba maternă, dizabilitate şi/sau cerinţe educaţionale speciale, statutul socioeconomic al familiilor, mediul de rezidenţă sau performanţele şcolare ale beneficiarilor primari ai educaţiei.

Art. 2.

(1) În învăţământul preuniversitar este interzisă segregarea şcolară pe criteriul etnic, al dizabilităţii sau al cerinţelor educaţionale speciale, pe criteriul statutului socioeconomic al familiilor, al mediului de rezidenţă şi al performanţelor şcolare ale beneficiarilor primari ai educaţiei, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi ale prevederilor prezentului ordin.

(2) Prevenirea şi eliminarea fenomenelor de segregare şcolară constituie o condiţie imperativă pentru implementarea principiilor şcolii incluzive.

Art. 3.

Segregarea este o formă gravă de discriminare şi are drept consecinţă accesul inegal al copiilor la o educaţie de calitate, încălcarea exercitării în condiţii de egalitate a dreptului la educaţie, precum şi a demnităţii umane.

Art. 4.

(1) Constituie segregare şcolară pe criteriul etnic separarea fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând unui grup etnic în unităţile de învăţământ preuniversitar/grupe/clase/clădiri/ultimele două bănci/altele, astfel încât procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând grupului etnic respectiv din totalul elevilor din unitatea de învăţământ preuniversitar/grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele este disproporţionat în raport cu procentul pe care copiii aparţinând grupului etnic respectiv îl reprezintă în totalul populaţiei de vârstă corespunzătoare unui ciclu de educaţie în respectiva unitate administrativ-teritorială.

(2) Nu constituie segregare şcolară pe criteriul etnic situaţia în care se constituie grupe/clase/unităţi de învăţământ preuniversitar formate preponderent sau doar cu antepreşcolari, preşcolari sau elevi aparţinând unui grup etnic, în scopul predării în limba maternă a acelui grup etnic sau în sistem bilingv.

Art. 5.

(1) Constituie segregare şcolară pe criteriul dizabilităţii şi/sau al cerinţelor educaţionale speciale separarea fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale în grupe/clase/clădiri/ultimele două bănci/altele din învăţământul de masă, astfel încât procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale dintr-o grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele a unei unităţi de învăţământ preuniversitar de masă este disproporţionat în raport cu procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale dintr-o altă grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele din aceeaşi unitate de învăţământ preuniversitar de masă, de acelaşi nivel.
Derogări (1),

(2) Constituirea de grupe cu antepreşcolari sau preşcolari ori clase cu elevi cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale într-o unitate de învăţământ preuniversitar de masă reprezintă segregare şcolară şi este interzisă.
Derogări (1),

(3) Nu constituie segregare şcolară înfiinţarea şi funcţionarea, în condiţiile legii, a unităţilor de învăţământ special.

(4) Prin excepţie de la alin. (1) şi (2), în situaţii temeinic justificate, în conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, constituirea de grupe sau clase cu antepreşcolari, preşcolari sau elevi cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale într-o unitate de învăţământ de masă nu reprezintă segregare şcolară.

Art. 6.

(1) Constituie segregare şcolară pe criteriul statutului socioeconomic al părinţilor/familiilor separarea fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care provin din familii cu acelaşi nivel socioeconomic în grupe/clase/clădiri/ultimele două bănci/altele din învăţământul de masă, astfel încât procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care provin din familii cu acelaşi nivel socioeconomic dintr-o grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele a unei unităţi de învăţământ preuniversitar de masă este disproporţionat în raport cu procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care provin din familii cu acelaşi nivel socioeconomic dintr-o altă grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele din aceeaşi unitate de învăţământ preuniversitar de masă, de acelaşi nivel. Evaluarea statutului socioeconomic al părinţilor/familiilor antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor se va face în baza unuia sau a mai multor indicatori cuprinşi în metodologia de monitorizare a segregării şcolare pe criteriul statutului socioeconomic al părinţilor/familiilor (cum ar fi nivelul de studii al părinţilor, nivelul veniturilor familiilor, altele).

Art. 7.

(1) Constituie segregare şcolară pe criteriul performanţelor şcolare separarea fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor prin constituirea de grupe/clase în funcţie de performanţele şcolare ale antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor, astfel încât procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu un anumit nivel al performanţelor şcolare, la constituirea unei grupe sau clase, este disproporţionat în raport cu procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu acelaşi nivel al performanţelor şcolare din alte grupe/clase, de acelaşi nivel.

(2) Constituie segregare şcolară pe criteriul performanţelor şcolare şi separarea fizică a copiilor în clasa pregătitoare în funcţie de frecventarea sau nefrecventarea unui ciclu de educaţie timpurie.

(3) Prevederile prezentului ordin nu aduc nicio modificare Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi în învăţământul profesional de stat. După parcurgerea tuturor etapelor prevăzute de Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat şi repartizarea absolvenţilor clasei a VIII-a în licee, constituirea claselor de liceu se va face prin mixarea elevilor repartizaţi unui liceu, astfel încât să fie evitată orice segregare şcolară pe criteriul performanţelor şcolare.

Art. 8.

(1) Constituie segregare şcolară pe criteriul mediului de rezidenţă separarea fizică a elevilor din învăţământul secundar superior prin constituirea de clase unde procentul elevilor care provin dintr-un anumit mediu de rezidenţă este disproporţionat în raport cu procentul elevilor care provin din acelaşi mediu de rezidenţă dintr-o altă clasă, de acelaşi nivel.

Art. 9.

Metodologia de monitorizare a segregării şcolare pentru toate criteriile de segregare şcolară enunţate în prezentul ordin şi metodologia de prevenire şi intervenţie în situaţiile de segregare şcolară se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

CAPITOLUL II Comisia Naţională pentru Desegregare şi Incluziune Educaţională

Art. 10.

(1) În coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice se înfiinţează Comisia Naţională pentru Desegregare şi Incluziune Educaţională având ca mandat coordonarea implementării Planului de acţiune pentru desegregare şcolară şi creşterea calităţii educaţionale în unităţile de învăţământ preuniversitar.

(2) Comisia Naţională pentru Desegregare şi Incluziune Educaţională va fi constituită din specialişti din Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, mediul academic, organizaţii neguvernamentale şi alte instituţii relevante.

(3) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei Naţionale pentru Desegregare şi Incluziune Educaţională se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

(4) Pentru îndeplinirea mandatului său, Comisia Naţională pentru Desegregare şi Incluziune Educaţională exercită următoarele atribuţii:

a) avizează, în urma consultării cu organizaţiile neguvernamentale de profil, metodologia de monitorizare a segregării şcolare pentru toate criteriile de segregare şcolară enunţate în prezentul ordin şi metodologia de prevenire şi intervenţie în situaţiile de segregare şcolară;

b) coordonează realizarea unui raport anual privind segregarea şcolară şi calitatea serviciilor educaţionale din România, în conformitate cu prevederile Planului de acţiune pentru desegregare şcolară şi creşterea calităţii educaţionale în unităţile de învăţământ preuniversitar din România. În exercitarea acestei atribuţii, Comisia Naţională pentru Desegregare şi Incluziune Educaţională poate face propuneri pentru îmbunătăţirea sistemului de indicatori care sunt urmăriţi anual prin Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR) şi de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) pentru monitorizarea tuturor formelor de segregare şcolară;

c) elaborează strategii şi/sau norme metodologice privind desegregarea şcolară şi incluziunea educaţională în conformitate cu nevoile specifice identificate în cadrul raportului anual privind segregarea şcolară şi calitatea serviciilor educaţionale din România;

d) monitorizează, la nivel naţional, implementarea măsurilor corective pentru prevenirea şi eliminarea tuturor formelor de segregare şcolară, pe toate criteriile enunţate în prezentul ordin- cadru, în colaborare cu inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, cu alte organisme aflate în subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi cu alţi parteneri educaţionali;

e) poate acorda asistenţă tehnică comisiilor şcolare pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii în activitatea acestora de monitorizare, prevenire sau combatere a tuturor formelor de segregare şcolară, în mod direct sau prin intermediul inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti;

f) acordă asistenţă tehnică inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti şi Centrului Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională (CJRAE)/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE) în activitatea acestora de monitorizare, prevenire sau combatere a tuturor formelor de segregare şcolară;

g) colaborează cu Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în domeniul monitorizării, prevenirii şi eliminării oricăror forme de segregare şcolară;

h) analizează acte normative elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice sau ale altor ministere sau organisme guvernamentale, în conformitate cu Planul de acţiune pentru desegregare şcolară şi creşterea calităţii educaţionale în unităţile de învăţământ preuniversitar, în domeniul prevenirii şi eliminării oricăror forme de segregare şcolară;

i) propune ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice aplicarea sancţiunilor corespunzătoare prevăzute în prezentul ordin în cazurile identificate de segregare şcolară.

(5) Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice are obligaţia de a pune în aplicare recomandarea Comisiei Naţionale pentru Desegregare şi Incluziune Educaţională.

CAPITOLUL III Rolul inspectoratului şcolar judeţean/al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti pentru prevenirea şi eliminarea oricărei forme de segregare şcolară

Art. 11.

Inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti exercită următoarele atribuţii în domeniul prevenirii, eliminării sau sancţionării oricărei forme de segregare şcolară:

a) monitorizează sistematic, anual, toate formele de segregare şcolară (pe toate criteriile) în toate unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţul lor/municipiul Bucureşti prin colectarea tuturor indicatorilor stabiliţi prin metodologiile de monitorizare a segregării şcolare, centralizarea lor la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti şi raportarea lor către Comisia Naţională pentru Desegregare şi Incluziune Educaţională;

b) verifică, în conformitate cu metodologia de monitorizare a segregării şcolare pentru toate criteriile de segregare şcolară enunţate în prezentul ordin şi metodologia de prevenire şi intervenţie în situaţiile de segregare şcolară, ca la constituirea grupelor/claselor de început de nivel de studii (grupa de antepreşcolari sau preşcolari, clasa pregătitoare, clasa a V-a, clasa a IX-a) să se asigure mixarea elevilor astfel încât diversitatea socială, etnică, culturală etc. a circumscripţiei şcolare să fie reflectată în fiecare grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele etc.;

c) verifică, în conformitate cu metodologia de monitorizare a segregării şcolare pentru toate criteriile de segregare şcolară enunţate în prezentul ordin şi metodologia de prevenire şi intervenţie în situaţiile de segregare şcolară, modalitatea de repartizare a elevilor între clădirile aceleiaşi unităţi de învăţământ preuniversitar (acolo unde unitatea de învăţământ preuniversitar îşi desfăşoară activitatea didactică în mai multe clădiri);

d) verifică, în conformitate cu metodologia de monitorizare a segregării şcolare pentru toate criteriile de segregare şcolară enunţate în prezentul ordin şi metodologia de prevenire şi intervenţie în situaţiile de segregare şcolară, modalitatea de repartizare a elevilor şi cadrelor didactice pe clase (acolo unde există mai multe clase pe acelaşi an de studiu);

e) verifică, în conformitate cu metodologia de monitorizare a segregării şcolare pentru toate criteriile de segregare şcolară enunţate în prezentul ordin şi metodologia de prevenire şi intervenţie în situaţiile de segregare şcolară, modalitatea de repartizare a elevilor în ultimele două bănci (acolo unde este menţinută aranjarea spaţială a claselor pe şiruri de bănci);

f) verifică, în conformitate cu metodologia de monitorizare a segregării şcolare pentru toate criteriile de segregare şcolară enunţate în prezentul ordin şi metodologia de prevenire şi intervenţie în situaţiile de segregare şcolară, reflectarea diversităţii sociale, etnice, culturale etc. în spaţiul şcolar şi în activităţile didactice curiculare şi extracurriculare;

g) verifică, în conformitate cu metodologia de monitorizare a segregării şcolare pentru toate criteriile de segregare şcolară enunţate în prezentul ordin şi metodologia de prevenire şi intervenţie în situaţiile de segregare şcolară, reflectarea diversităţii sociale, etnice, culturale etc. în structurile de conducere sau organismele consultative ale unităţilor de învăţământ preuniversitar (de exemplu, consiliile de administraţie ale unităţii de învăţământ preuniversitar, comitetele de părinţi etc.);

h) sprijină şi monitorizează procesul de atragere a resurselor umane necesare în procesele de incluziune educaţională, în colaborare cu CJRAE/CMBRAE, după caz (cum ar fi mediatorul şcolar, consilierul şcolar, cadre didactice aparţinând grupurilor minoritare sau vulnerabile, cadrul didactic de sprijin, logopedul, asistentul personal sau însoţitorul copilului sau elevului cu dizabilităţi etc.);

i) sprijină, în colaborare cu Casa Corpului Didactic, diversificarea ofertei de formare şi formarea managerilor şcolari şi a cadrelor didactice (cu prioritate a acelora din unităţile de învăţământ preuniversitar în care au fost semnalate sau identificate forme de segregare şcolară) în domenii legate de desegregarea şcolară, abordări incluzive în educaţie, calitatea educaţiei în contexte incluzive etc.;

j) acordă asistenţă tehnică comisiilor şcolare pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii în activitatea acestora de monitorizare, prevenire sau combatere a tuturor formelor de segregare şcolară;

k) oferă asistenţă tehnică şi sprijin metodologic, în conformitate cu metodologia de monitorizare a segregării şcolare pentru toate criteriile de segregare şcolară enunţate în prezentul ordin şi metodologia de prevenire şi intervenţie în situaţiile de segregare şcolară, unităţilor de învăţământ preuniversitar în care au fost semnalate sau identificate forme de segregare şcolară pentru elaborarea şi implementarea sistematică a măsurilor de desegregare şi urmărirea progresului privind incluziunea educaţională (de exemplu, adoptarea unor planuri de desegregare, implementarea şi monitorizarea impactului acestor planuri de desegregare etc.);

l) oferă asistenţă tehnică şi sprijin unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru atragerea de fonduri pentru proiecte având ca obiectiv desegregarea şcolară şi incluziunea educaţională;

m) monitorizează modalitatea de constituire a circumscripţiilor şcolare astfel încât să se evite generarea sau conservarea unor forme de segregare (de exemplu, la constituirea circumscripţiilor şcolare nu trebuie să fie conservate fenomenele de segregare rezidenţială, acolo unde este posibil acest lucru);

n) acordă o atenţie specială pentru dezvoltarea calităţii educaţiei, în special în cazul acelor unităţi de învăţământ preuniversitar unde au fost semnalate sau identificate forme de segregare şcolară;

o) acordă o atenţie specială pentru orientarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale/dizabilităţi cu prioritate către învăţământul de masă şi repartizarea pe grupe/clase a acestora în mod cât mai echitabil, în conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

p) stabileşte parteneriate cu organizaţiile neguvernamentale, autorităţile centrale, judeţene şi locale, cu alte organizaţii specializate etc. în domeniul desegregării şcolare şi incluziunii educaţionale;

q) aplică sancţiunile corespunzătoare prevăzute în prezentul ordin în cazurile identificate de segregare şcolară

CAPITOLUL IV Rolul comisiei şcolare pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii în domeniul prevenirii şi eliminării oricărei forme de segregare şcolară

Art. 12.

Comisia şcolară pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii exercită următoarele atribuţii în domeniul prevenirii, eliminării sau sancţionării oricărei forme de segregare şcolară:

a) monitorizează sistematic, anual, toate formele de segregare şcolară (pe toate criteriile) în unitatea de învăţământ preuniversitar unde este constituită, prin colectarea tuturor indicatorilor stabiliţi prin metodologiile de monitorizare a segregării şcolare, centralizarea lor la nivelul unităţii şcolare şi raportarea lor către inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti;

b) verifică, în conformitate cu metodologia de monitorizare a segregării şcolare pentru toate criteriile de segregare şcolară enunţate în prezentul ordin şi metodologia de prevenire şi intervenţie în situaţiile de segregare şcolară, ca la constituirea grupelor/claselor de început de nivel de studii (grupa de antepreşcolari sau preşcolari, clasa pregătitoare, clasa a V-a, clasa a IX-a) să se asigure mixarea elevilor astfel încât diversitatea socială, etnică, culturală etc. a circumscripţiei şcolare să fie reflectată în fiecare grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele etc.;

c) verifică, în conformitate cu metodologia de monitorizare a segregării şcolare pentru toate criteriile de segregare şcolară enunţate în prezentul ordin şi metodologia de prevenire şi intervenţie în situaţiile de segregare şcolară, modalitatea de repartizare a elevilor între clădirile aceleiaşi unităţi de învăţământ preuniversitar (acolo unde unitatea de învăţământ preuniversitar îşi desfăşoară activitatea didactică în mai multe clădiri);

d) verifică, în conformitate cu metodologia de monitorizare a segregării şcolare pentru toate criteriile de segregare şcolară enunţate în prezentul ordin şi metodologia de prevenire şi intervenţie în situaţiile de segregare şcolară, modalitatea de repartizare a elevilor şi cadrelor didactice pe clase (acolo unde există mai multe clase pe acelaşi an de studiu);

e) verifică, în conformitate cu metodologia de monitorizare a segregării şcolare pentru toate criteriile de segregare şcolară enunţate în prezentul ordin şi metodologia de prevenire şi intervenţie în situaţiile de segregare şcolară, modalitatea de repartizare a elevilor în ultimele două bănci (acolo unde este menţinută aranjarea spaţială a claselor pe şiruri de bănci);

f) verifică, în conformitate cu metodologia de monitorizare a segregării şcolare pentru toate criteriile de segregare şcolară enunţate în prezentul ordin şi metodologia de prevenire şi intervenţie în situaţiile de segregare şcolară, reflectarea diversităţii sociale, etnice, culturale etc. în spaţiul şcolar şi în activităţile didactice curiculare şi extracurriculare;

g) verifică, în conformitate cu metodologia de monitorizare a segregării şcolare pentru toate criteriile de segregare şcolară enunţate în prezentul ordin şi metodologia de prevenire şi intervenţie în situaţiile de segregare şcolară, reflectarea diversităţii sociale, etnice, culturale etc. în structurile de conducere sau organismele consultative ale unităţilor de învăţământ preuniversitar (de exemplu, consiliile de administraţie ale unităţii de învăţământ preuniversitar, comitetele de părinţi etc.);

h) identifică nevoile de resurse umane necesare în procesele de incluziune educaţională şi recomandă directorului unităţii şcolare de învăţământ preuniversitar angajarea acestor resurse umane (de exemplu mediator şcolar, consilier şcolar, cadre didactice aparţinând grupurilor minoritare sau vulnerabile, cadru didactic de sprijin etc.);

i) identifică nevoile de formare a managerilor şcolari şi a cadrelor didactice din unitatea de învăţământ preuniversitar în domenii legate de desegregarea şcolară, abordări incluzive în educaţie, calitatea educaţiei în contexte incluzive etc. şi le comunică unităţii de învăţământ preuniversitar;

j) elaborează şi coordonează implementarea planului de desegregare şcolară şi incluziune educaţională în momentul în care identifică o situaţie de segregare şcolară;

k) raportează inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti progresul realizat în cadrul implementării planului de desegregare şcolară şi incluziune educaţională;

l) elaborează proiecte având ca obiectiv desegregarea şcolară şi incluziunea educaţională;

m) elaborează planul de acomodare rezonabilă şi accesibilizare a unităţii de învăţământ preuniversitar de masă pentru incluziunea educaţională a antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor cu dizabilităţi;

n) elaborează şi coordonează implementarea unor campanii de conştientizare şi comunicare în circumscripţia sa şcolară pentru părinţi, copii/elevi, autorităţi locale şi judeţene pentru promovarea educaţiei incluzive de calitate, pentru promovarea interculturalităţii sau pentru acţiuni de desegregare şcolară;

o) propune conducerii unităţii şcolare de învăţământ preuniversitar parteneriate cu organizaţiile neguvernamentale, autorităţile centrale, judeţene şi locale, cu alte organizaţii specializate etc. în domeniul desegregării şcolare şi incluziunii educaţionale;

p) propune Comisiei de evaluare şi asigurare a calităţii de la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar programe, măsuri şi activităţi de îmbunătăţire a calităţii în domeniul desegregării şcolare şi incluziunii educaţionale.

CAPITOLUL V Dispoziţii finale şi sancţiuni

Art. 13.

Segregarea şcolară are consecinţe educaţionale şi sociale negative, cum ar fi:

a) dificultăţi în a atrage elevii în sistemul de educaţie - grad ridicat de neşcolarizare;

b) incapacitatea de a menţine elevii în sistemul de educaţie - grad ridicat de abandon şcolar;

c) incapacitatea de a atrage şi a menţine profesorii calificaţi în şcolile respective, fapt care afectează calitatea educaţiei;

d) incapacitatea de a pregăti elevii la standarde necesare pentru trecerea la forme superioare de şcolarizare;

e) menţinerea prejudecăţilor şi stereotipurilor, deopotrivă la nivelul populaţiei majoritare şi la cel al grupurilor vulnerabile la segregare şcolară;

f) contribuţia la formarea unor reprezentări negative privind capacitatea şcolii de a genera progres social şi echitate.

Art. 14.

(1) Unitatea de învăţământ preuniversitar are obligaţia să monitorizeze anual fiecare formă de segregare şcolară, în conformitate cu metodologia de monitorizare specifică fiecărui criteriu, fiecare metodologie de monitorizare aprobată devenind parte componentă a prezentului ordin, ca anexă a sa.

(2) Unitatea de învăţământ preuniversitar are obligaţia, atunci când identifică o formă de segregare şcolară, să adopte şi să implementeze, în conformitate cu metodologia de monitorizare a segregării şcolare pentru toate criteriile de segregare şcolară enunţate în prezentul ordin şi metodologia de prevenire şi intervenţie în situaţiile de segregare şcolară, măsurile de remediere prevăzute în metodologia respectivă, metodologia de monitorizare a segregării şcolare pentru toate criteriile de segregare şcolară enunţate în prezentul ordin şi metodologia de prevenire şi intervenţie în situaţiile de segregare şcolară adoptată devenind parte a prezentului ordin, ca anexă a sa.

(3) Unitatea de învăţământ preuniversitar are obligaţia să raporteze inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti situaţiile identificate la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, iar în cazurile în care a identificat o formă de segregare şcolară, să raporteze măsurile de remediere adoptate şi progresul privind implementarea acestor măsuri.

Art. 15.

(1) Inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti are obligaţia să monitorizeze anual şi să centralizeze la nivelul judeţului situaţiile de segregare şcolară şi progresul privind implementarea măsurilor de desegregare, în conformitate cu metodologiile specifice fiecărui criteriu de segregare şcolară, şi să înainteze Comisiei Naţionale pentru Desegregare şi Incluziune Educaţională raportul anual la nivelul judeţului.

(2) Inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti are obligaţia să includă în activităţile specifice de inspecţie şcolară verificarea situaţiilor raportate de către unităţile de învăţământ preuniversitar în raportarea anuală privind situaţiile de segregare şcolară, precum şi a măsurilor de remediere adoptate şi progresul unităţii de învăţământ preuniversitar privind implementarea acestor măsuri.

se încarcă...