Back

Marea Adunare Naţională - MAN

Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice

În vigoare de la 16.02.1970

Documentul este disponibil în forma actualizată, la zi, conform ultimei modificări din data de 01.02.2014!

Te interesează forma actualizată, la zi a documentului? O poți cumpăra online în varianta PDF sau Kindle!

Preț: 32,85 Lei cu TVA

Cumpără document

Atenție! Textul acestei forme gratuite, de mai jos, este cel publicat în M.Of. al României și nu include modificările ulterioare.

EXPUNERE DE MOTIVE

În actuala etapă de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, sarcinile privind apărarea şi dezvoltarea avutului obştesc au o însemnătate deosebită.

Aducerea la îndeplinire a acestor sarcini impune luarea unor măsuri noi, cît mai eficiente, şi în ceea ce priveşte organizarea gestionării bunurilor proprietate socialistă, angajarea de gestionari calificaţi, cinstiţi şi, cu simţ gospodăresc, întărirea sistemului de răspundere materială şi de garanţii.

Pînă în prezent, răspunderea materială a gestionarilor şi a altor angajaţi pentru pagubele cauzate în gestiuni a fost reglementată prin Decretul nr. 145/1960; unele condiţii speciale pentru angajarea gestionarilor erau prevăzute în Regulamentul privind angajarea, drepturile, obligaţiile şi răspunderea gestionarilor de bunuri materiale din organizaţiile socialiste, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 463/1960, iar în ceea ce priveşte constituirea de garanţii a fost adoptată Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1918/1957, modificată prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 190/1959.

În vederea îmbunătăţirii acestei reglementări pe linia apărării proprietăţii socialiste, s-a adoptat alăturata Lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste.

În legătură cu angajarea gestionarilor, în lege se prevede că poate fi gestionar cel care a împlinit vârsta de 21 ani, a absolvit şcoala generală sau o şcoală echivalentă şi are cunoştinţele necesare pentru a îndeplini această funcţie. Gestiunile complexe, de o anumită natură sau de valori mai mari, ce urmează a fi determinate de conducerea ministerelor şi a celorlalte organe centrale, pot fi încredinţate numai celor care au absolvit liceul ori o şcoală profesională şi care au un anumit stagiu în munca de gestionar. Gestiunile mai puţin importante pot fi încredinţate şi celor care au împlinit vîrsta de 18 ani.

Vechea reglementare - Decretul nr. 145/1960 şi Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 463/1960 - nu cuprindea asemenea dispoziţii, ceea ce a creat posibilitatea ca, în unele cazuri, să se încredinţeze gestiuni unor persoane fără pregătire corespunzătoare sau chiar unor minori.

Legea menţine interdicţia angajării în funcţia de gestionar a persoanelor condamnate pentru unele infracţiuni. Întrucît prin dispoziţiile legii se sporeşte răspunderea celor care angajează ca gestionari persoane condamnate pentru unele infracţiuni, s-a considerat necesar ca aceste infracţiuni să fie anume determinate într-o listă anexă la lege.

În legătură cu constituirea garanţiilor, legea stabileşte plafonul minim al garanţiei la un salariu, în loc de 500 lei cît a fost pînă în prezent, iar plafonul maxim la trei salarii, în locul plafonului vechi de 2.000 lei. În acest fel se pun de acord, limitele garanţiilor cu creşterile de salarii din ultimii ani şi cu mărirea volumului gestiunilor, stabilindu-se un sistem, care va permite menţinerea unei proporţii juste şi în viitor.

Spre deosebire de vechea reglementare care limita posibilitatea folosirii garanţiei numai pentru acoperirea pagubelor nelichidate la data desfacerii contractului de muncă al gestionarului sau a trecerii lui într-o funcţie pentru care nu se cere garanţie, legea prevede că atunci cînd gestionarul a cauzat o pagubă în gestiune şi aceasta nu se acoperă integral în termen de o lună de la obţinerea titlului executoriu definitiv, organizaţia socialistă se va despăgubi din garanţia în numerar, chiar dacă cel în cauză continuă să rămînă în funcţia de gestionar.

În raport cu natura şi valoarea bunurilor gestionate, ministerele şi celelalte organe centrale urmează a stabili plafoanele valorice şi condiţiile în care este obligatorie şi constituirea unor garanţii suplimentare, constînd din bunuri mobile sau imobile şi din obligaţii asumate de terţi de a acoperi pagubele ce s-ar cauza de gestionar.

În legătură cu răspunderea, o dispoziţie nouă, prin care se urmăreşte întărirea răspunderii conducătorilor de organizaţii socialiste şi a altor salariaţi, este aceea cuprinsă în art. 28 din lege în care se prevede că ei vor răspunde integral şi solidar cu gestionarul care a cauzat paguba dacă acesta a fost angajat, trecut sau menţinut în funcţie, fără respectarea condiţiilor de vîrstă, studii şi stagiu şi a prevederilor referitoare la antecedentele penale. Aceeaşi răspundere o are şi cel vinovat de nerespectarea dispoziţiilor privind constituirea de garanţii, în limita garanţiei neconstituite.

De asemenea, legea prevede, prin derogare de la dispoziţiile codului muncii, că în vederea despăgubirii organizaţiei socialiste pentru pagubele cauzate în gestiune, care nu se pot acoperi din garanţie, se vor lua măsuri de asigurare şi urmărire asupra oricăror bunuri aparţinînd gestionarului şi persoanelor care răspund împreună cu acesta, potrivit dispoziţiilor legate cu privire la executarea silită a creanţelor băneşti ale organizaţiilor socialiste împotriva persoanelor fizice.

Prin celelalte dispoziţii ale legii referitoare la răspunderea materială, se menţin principiile din Decretul nr. 145/1960, cu unele precizări şi modificări determinate de necesitatea întăririi răspunderii materiale a angajaţilor. Astfel, s-au mai adăugat, printre faptele care atrag răspunderea materială integrală: neefectuarea în condiţii corespunzătoare a verificării calitative a bunurilor; neefectuarea inventarierilor la termenele şi în condiţiile legii, precum şi nerespectarea oricărei alte îndatoriri de serviciu, dacă fără încălcarea acesteia paguba s-ar fi putut evita. Spre deosebire de vechea reglementare (art. 3 din Decretul nr. 145/1960), răspunderea materială integrală pentru pagubele cauzate în gestiuni, prin încălcarea anumitor îndatoriri de serviciu, revine, potrivit legii, oricărui angajat vinovat, iar nu numai angajaţilor cu funcţii de răspundere.

Ţinînd seama că, în multe cazuri, gestionarii îşi creează plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase, îndeosebi prin înşelarea cumpărătorilor, şi că multe delapidări se săvîrşesc prin însuşirea de plusuri, s-a considerat necesar, în scopul prevenirii şi sancţionării unor asemenea fapte, să se incrimineze crearea de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase, pedepsindu-se cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

De asemenea, s-a incriminat fapta gestionarului care nu declară în scris, în termenul prevăzut de dispoziţiile legale, plusurile în gestiune, provenite în orice alt mod, despre a căror cantitate sau valoare are cunoştinţă. Prin această măsură se urmăreşte ca plusurile în gestiune să fie declarate şi înregistrate, prevenindu-se astfel eventualele sustrageri.

Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. -

Gestionar, în înţelesul prezentei legi, este acel angajat al unei organizaţii socialiste care are ca atribuţii principale de serviciu primirea, păstrarea şi eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosinţa sau deţinerea, chiar temporară, a unei organizaţii socialiste, indiferent de modul de dobîndire şi de locul unde se află bunurile.

Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc funcţiile prin a căror ocupare angajatul dobândeşte, potrivit alineatului 1, calitatea de gestionar. Aceste funcţii sînt denumite, în cuprinsul prezentei legi, funcţii de gestionari.

Art. 2. -

Sînt considerate bunuri, în sensul prezentei legi, bunurile materiale, mijloacele băneşti sau orice alte valori.

CAPITOLUL II Condiţii privind angajarea gestionarilor

Art. 3. -

Poate fi gestionar cel care a împlinit vîrsta de 21 ani, a absolvit şcoala generală sau o şcoală echivalentă şi are cunoştinţele necesare pentru a îndeplini această funcţie.

În funcţie de complexitatea gestiunilor, de natura şi valoarea bunurilor şi de cunoştinţele ce le implică gestionarea lor, ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc:

a) categoriile de gestiuni pentru care gestionarul, trebuie să fi absolvit liceul ori o şcoală profesională în specialitatea corespunzătoare gestiunii sau o şcoală echivalentă şi să aibă un anumit stagiu în munca de gestionar;

b) categoriile de gestiuni pentru care funcţia de gestionar poate fi îndeplinită şi de cel care a împlinit vîrsta de 18 ani.

Art. 4. -

Nu poate fi gestionar cel condamnat pentru săvîrşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în lista anexă la prezenta lege, chiar dacă a fost graţiat.

Nu poate fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar cel aflat în curs de urmărire penală sau de judecată pentru săvîrşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în lista anexă.

Dacă în cursul urmăririi penale, al judecăţii sau după condamnare a intervenit amnistia, cel care a săvîrşit vreuna dintre infracţiunile prevăzute în lista anexă nu poate fi gestionar timp de 2 ani de la data intervenirii amnistiei. Cel căruia i s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei nu poate fi gestionar în cursul termenului de încercare şi 2 ani de la expirarea acestui termen.

Prin "săvîrşirea infracţiunii" se înţelege comiterea oricăreia dintre faptele prevăzute în lista anexă, pe care legea le pedepseşte ca infracţiune consumată sau ca tentativă, precum şi participarea la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice.

Art. 5. -

Organizaţiile socialiste sînt obligate să ceară organelor miliţiei relaţii cu privire la antecedentele penale ale celor ce urmează să fie angajaţi sau trecuţi în funcţii de gestionari.

Organele miliţiei sînt obligate să comunice aceste relaţii în termen de cel mult 30 zile de la primirea cererii.

Art. 6. -

Cel ce urmează a fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar va prezenta o dovadă eliberată de organizaţia socialistă în care a fost anterior încadrat, din care să rezulte dacă a produs pagube avutului obştesc, natura acestora şi dacă ele au fost acoperite. Această dovadă poate fi cerută de la ultimul loc de muncă şi de organizaţia socialistă care ar urma să facă angajarea sau trecerea în funcţia de gestionar.

Organizaţiile socialiste sînt obligate să elibereze sau, după caz, să comunice dovada prevăzută în alineatul 1, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii.

În raport cu cele arătate în dovadă, conducătorul organizaţiei socialiste va hotărî asupra angajării sau trecerii în funcţia de gestionar.

Art. 7. -

În cazul în care gestiunea este încredinţată mai multor persoane, angajarea sau trecerea în funcţia de gestionar se face cu avizul scris al celorlalţi gestionari.

Angajarea sau trecerea unei persoane într-o funcţie din subordinea gestionarului se face cu avizul scris al acestuia.

Art. 8. -

Angajaţii sezonieri sau temporari pot fi gestionari, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege.

Art. 9. -

Conducătorii organizaţiilor socialiste, angajaţii ca atribuţii de control financiar, precum şi contabilii, cu excepţia acelora care sînt încadraţi în unităţi mici determinate de ministere şi celelalte organe centrale, nu pot face operaţii de primire, păstrare şi eliberare de bunuri.

CAPITOLUL III Garanţii

Art. 10. -

Gestionarul are obligaţia de a constitui o garanţie în numerar.

Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc, în funcţie de natura şi valoarea bunurilor gestionate, plafoanele valorice şi condiţiile în care este obligatorie şi constituirea unor garanţii suplimentare, constînd din:

a) afectarea unor bunuri imobile sau bunuri mobile de folosinţă îndelungată, proprietate a gestionarului sau a unor terţi, pentru garantarea faţă de organizaţia socialistă, a acoperirii pagubelor ce s-ar cauza de gestionar;

b) obligaţii asumate de terţi faţă de organizaţia socialistă de a acoperi pagubele ce s-ar cauza de gestionar, fie integral, fie pentru o sumă determinată.

Garanţia suplimentară prevăzută la alineatul precedent poate fi constituită şi în numerar.

Ministerele şi celelalte organe centrale pot extinde, în funcţie de natura şi valoarea bunurilor, obligaţia de a constitui garanţii în condiţiile prezentului capitol şi asupra altor categorii de angajaţi care mînuiesc bunuri, cu excepţia celor ce primesc bunuri spre a le folosi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

Nu este obligat să constituie garanţie cel care înlocuieşte temporar un gestionar sau cel căruia i se încredinţează o gestiune pe o perioadă de cel mult 60 zile pînă la numirea unui gestionar.

Art. 11. -

Constituirea garanţiei se face prin contract încheiat în scris.

Garanţiile reciproce între gestionari nu sînt admise. Aceeaşi persoană nu poate constitui garanţii pentru mai mulţi gestionari. Cel care constituie garanţia va declara, în scris, dacă a mai constituit alte garanţii.

Garanţiile suplimentare se constituie înainte de încredinţarea gestiunii.

Art. 12. -

Garanţia în numerar va fi de minimum un salariu şi de maximum trei salarii tarifare lunare ale gestionarului; ea nu va putea depăşi valoarea bunurilor încredinţate.

Pentru gestionarii retribuiţi pe bază de cotă procentuală, cuantumul minim al garanţiei în numerar va fi echivalent cu cîştigul mediu pe o lună, iar cel maxim cu cîştigul mediu pe 3 luni.

Art. 13. -

Garanţia în numerar se reţine în rate lunare de 1/10 din salariul tarifar lunar sau din cîştigul mediu pe o lună, după caz. Dacă, din cauza altor reţineri, ratele în contul garanţiei în numerar nu pot fi reţinute, gestionarul este obligat să le depună.

Pentru angajaţii temporari, alţii decît cei prevăzuţi la articolul 10 alineatul ultim, precum şi pentru angajaţii sezonieri, se vor putea stabili rate mai mari sau chiar obligativitatea depunerii, la încredinţarea gestiunii, a garanţiei integrale în numerar.

Art. 14. -

Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc, în funcţie de complexitatea gestiunilor şi de natura şi valoarea bunurilor, cuantumul garanţiilor în numerar între limitele prevăzute în articolul 12, precum şi ratele la care se referă articolul 13 alineatul 2.

Ministerele şi celelalte organe centrale pot stabili, în cazuri justificate, garanţii în numerar sub minimul prevăzut în articolul 12 sau scutirea de garanţie.

Art. 15. -

Garanţia în numerar va fi depusă de către organizaţia socialistă la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, înscriindu-se într-un carnet de consemnare pe numele gestionarului. Carnetul de consemnare va fi păstrat de organizaţia socialistă în favoarea căreia s-a constituit garanţia.

Pentru garanţia depusă, Casa de Economii şi Consemnaţiuni acordă o dobîndă de 1,5% pe an.

Art. 16. -

Garanţia în numerar şi dobînda aferentă pot fi ridicate de către gestionarul titular al carnetului de consemnare la încetarea contractului său de muncă sau la trecerea într-o funcţie pentru care nu se cere garanţie, în situaţia în care nu a cauzat o pagubă sau cînd paguba a fost acoperită în întregime. Organizaţia socialistă este obligată, în aceste cazuri, să elibereze gestionarului, în termen de cel mult 10 zile, carnetul de consemnare împreună cu o comunicare către Casa de Economii şi Consemnaţiuni în care să se arate că titularul are dreptul să ridice garanţia.

În cazul transferării gestionarului într-o altă funcţie pentru care de asemenea se cere garanţie, carnetul de consemnare în care au fost înscrise sumele depuse drept garanţie va fi trecut la noul loc de muncă, procedîndu-se, atunci cînd este cazul, potrivit articolului 20.

Cînd gestionarul a cauzat o pagubă în gestiune la locul său de muncă şi aceasta nu se acoperă integral în termen de o lună de la obţinerea titlului executoriu definitiv, organizaţia socialistă se va despăgubi din garanţia în numerar constituită în favoarea sa.

În situaţia în care sumele depuse drept garanţie au fost ridicate, în întregime sau în parte, de organizaţia socialistă pentru a se despăgubi, gestionarul este obligat să reîntregească garanţia în numerar în rate lunare de 1/3 din salariul tarifar sau din cîştigul mediu lunar, dispoziţiile articolului 13 aplicîndu-se în mod corespunzător.

Art. 17. -

Casa de Economii şi Consemnaţiuni are obligaţia să elibereze sumele depuse drept garanţie, după caz:

a) titularului carnetului de consemnare, pe baza comunicării făcute de organizaţia socialistă şi a prezentării carnetului;

b) organizaţiei socialiste, pe baza cererii acesteia şi a unei copii certificate de pe titlul executoriu definitiv obţinut împotriva gestionarului.

Art. 18. -

În vederea constituirii garanţiei suplimentare, imobilele se evaluează în conformitate cu dispoziţiile legale privind modul de stabilire a despăgubirilor pentru terenurile şi construcţiile care trec în proprietatea statului prin expropriere.

Bunurile mobile se evaluează la 50% din preţul de vînzare cu amănuntul. În cazul în care bunurile mobile nu au preţ de vînzare cu amănuntul, evaluarea se face de organizaţia socialistă în favoarea căreia este constituită garanţia, care va consulta, în caz de necesitate, organe de specialitate.

Art. 19. -

Pentru bunurile imobile constituite garanţie, organizaţia socialistă va cere inscripţia ipotecii, care se va dispune pe baza cererii şi a contractului de garanţie.

Bunurile mobile constituite garanţie rămîn în folosinţa gestionarului sau a terţului garant, după caz, şi nu vor putea fi înstrăinate fără înştiinţarea prealabilă a organizaţiei socialiste.

În cazul în care bunurile constituite garanţie sînt urmărite silit de alţi creditori, gestionarul sau terţul garant, după caz, este obligat să înştiinţeze de îndată organizaţia socialistă.

În situaţia în care terţul garant n-a făcut această înştiinţare, el rămîne obligat să acopere pagubele ce s-ar cauza de gestionar în limita valorii bunurilor constituite garanţie.

Orice micşorare a garanţiei atrage obligaţia reîntregirii de îndată a acesteia.

Art. 20. -

Garanţiile vor fi recalculate periodic în funcţie de schimbările intervenite în salariul tarifar al gestionarului, precum şi în specificul şi valoarea bunurilor gestionate, procedîndu-se la modificarea corespunzătoare a contractului de garanţie.

În cazul în care, în urma recalculării, este necesară completarea garanţiei în numerar, se va proceda conform articolului 13. Dacă garanţia în numerar depusă este mai mare decît garanţia recalculată, diferenţa se va elibera, în termen de cel mult 10 zile, gestionarului.

În cazul în care, în urma recalculării, este necesară constituirea sau completarea garanţiilor suplimentare, aceasta se face în termen de 60 zile de la data recalculării.

Art. 21. -

Dacă gestionarul nu constituie, nu completează sau nu aduce, după caz, garanţiile corespunzătoare potrivit articolului 19 alineatul ultim şi articolului 20 alineatul ultim sau dacă, din cauza altor reţineri, ratele în contul garanţiei în numerar nu pot fi reţinute şi nici nu sînt depuse în condiţiile articolului 13, se procedează la trecerea sa în altă funcţie ori, dacă aceasta nu este posibil, la desfacerea contractului său de muncă. În acest din urmă caz, privitor la drepturile angajatului se vor aplica dispoziţiile din legislaţia muncii referitoare la desfacerea contractului de muncă pentru motive ce nu sînt imputabile angajatului.

Art. 22. -

Garanţiile suplimentare se urmăresc silit pe baza contractului de garanţie şi a titlului executoriu definitiv obţinut împotriva gestionarului.

În cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulţi creditori, organizaţia socialistă în favoarea căreia s-a constituit garanţia suplimentară are drept de preferinţă asupra sumelor realizate prin valorificarea bunurilor constituite garanţie, în condiţiile privind creanţele garantate prin ipotecă sau gaj prevăzute de dispoziţiile legale referitoare la executarea silită a creanţelor băneşti ale organizaţiilor socialiste împotriva persoanelor fizice.

se încarcă...