Back

Ministerul Cultelor

Decretul nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase*)

Textul acestei forme gratuite este cel publicat în M.Of. al României și nu include modificările ulterioare.

În vigoare de la 04.08.1948 până la 11.01.2007, fiind abrogat(ă) și înlocuit(ă) de Legea nr. 489/2006.

Atentie! Documentul este disponibil și în forma actualizată la zi conform ultimei modificări din data de 17.04.2002!

Te interesează forma actualizată la zi a documentului? O poți cumpăra online în varianta PDF sau Kindle!

Preț: 16,65 Lei cu TVA

Cumpără document în formă actualizată

*) Text corectat conform rectificarii aparuta in Monitorul Oficial Nr. 204 din 3 Septembrie 1948.

Decret Nr. 1387 din 3 August 1948

CAPITOLUL 1 Dispozitiuni generale

SECTIUNEA I Despre libertatea religioasa

Art. 1. -

Statul garanteaza libertatea constiintei si libertatea religioasa pe tot cuprinsul Republicii Populare Romane.

Oricine poate sa apartina oricarei religii sau sa imbratiseze orice credinta religioasa, daca exercitiul ei nu contravine Constitutiei, securitatii si ordinei publice sau bunelor moravuri.

Art. 2. -

Ura confesionala manifestata prin acte, care stanjenesc liberul exercitiu al unui cult religios recunoscut, constituie un delict ce se pedepseste conform legii.

Art. 3. -

Nimeni nu poate fi urmarit pentru credinta sa religioasa sau pentru necredinta sa.

Credinta religioasa nu poate impiedica pe nimeni de a dobandi si exercita drepturi civile si politice si nici nu poate scuti pe nimeni de la obligatiunile impuse de legi.

Art. 4. -

Nimeni nu poate fi constrans sa participe la serviciile religioase ale unui cult.

Art. 5. -

Nimeni nu poate fi constrans, prin masuri administrative de Stat, sa contribuie la cheltuielile unui cult sau sa se supuna unor hotariri ale organelor religioase de judecata.

SECTIUNEA II Despre libertatea organizarii cultelor

Art. 6. -

Cultele religioase sunt libere sa se organizeze si pot functiona liber daca practicile si ritualul lor nu sunt contrare Constitutiei, securitatii sau ordinei publice si bunelor moravuri.

Art. 7. -

Cultele religioase se vor organiza dupa norme proprii, conform invataturilor, canoanelor, si traditiilor lor, putand organiza potrivit acelorasi norme, asezaminte, asociatiuni, ordine si congregatiuni.

Art. 8. -

Cultele religioase recunoscute pot avea organe de judecata religioasa pentru disciplinarea personalului din serviciul lor.

Organele disciplinare de judecata se organizeaza prin regulamente speciale, in conformitate cu canoanele si statutele cultelor respective. Regulamentele se alcatuiesc de organele legale al cultului respectiv si se aproba prin decret al Prezidiului Marii Adunari Nationale, la propunerea ministerului cultelor.

Art. 9. -

Partile componente locale ale cultelor religioase recunoscute pot avea si intretine, singure sau in asociatie cu altele, cimitire pentru credinciosii lor.

Comunele sunt obligate a crea cimitire comune, sau locuri rezervate din terenurile cimitirelor existente, pentru inmormantarea celor ce nu apartin cultelor ce au cimitire.

CAPITOLUL 2 Raporturile dintre Stat si cultele religioase

Art. 10. -

Credinciosii tuturor cultelor religioase sunt obligati a se supune legilor tarii, a depune juramantul in forma si in cazurile prevazute de lege si a face inscrierea actelor de stare civila la oficiile de stare civila in termen legal.

Art. 11. -

Delictele si crimele de drept comun savarsite de sefii sau de ierarhii cultelor religioase se judeca de Curti, cu recurs la Curtea Suprema.

Art. 12. -

Cultele religioase recunoscute vor trebui sa aiba organizatie centrala, care sa reprezinte cultul, indiferent de numarul credinciosilor sai.

Art. 13. -

Cultele religioase, pentru a putea sa se organizeze si sa functioneze, vor trebui sa fie recunoscute prin decret al Prezidiului Marii Adunari Nationale, dat la propunerea Guvernului, in urma recomandarii ministrului cultelor.

In cazuri bine motivate se va putea retrage recunoasterea in acelasi mod.

Art. 14. -

In vederea recunoasterii, fiecare cult religios va inainta, prin Ministerul Cultelor, spre examinare si aprobare, statutul sau de organizare si functionare, cuprinzand sistemul de organizare, conducere si administrare, insotit de marturisirea de credinta respectiva.

Art. 15. -

Biserica Ortodoxa Romana este autocefala si unitara in organizarea sa.

Art. 16. -

Organizarea de partide politice pe baza confesionala este interzisa.

Art. 17. -

Partile componente locale ale cultelor religioase recunoscute, precum comunitati, parohii, unitati, grupe, vor trebui sa fie inscrise intr-un registru special al primariei respective, cu aratarea nominala a organelor de conducere si control si cu indicarea numerica a membrilor care fac parte din ele.

Art. 18. -

Asociatiunile civile si fundatiunile care urmaresc in total sau in parte, scopuri religioase, trebuie, pentru a fi recunoscute ca persoane juridice, sa aiba incuviintarea Guvernului, prin Ministerul Cultelor, fiind supuse intru totul obligatiunilor ce decurg din legi cu privire la caracterul lor religios.

Art. 19. -

Inscriptiunile si semnele simbolice, precum si sigiliile sau stampilele aratand denumirea cultului, vor trebui sa aiba in prealabil aprobarea Ministerului Cultelor.

Art. 20. -

Sefii cultelor, ierarhii si in general intregul personal din serviciul cultelor, trebuie sa fie cetateni romani, bucurandu-se de deplinatatea exercitiului drepturilor civile si politice.

Art. 21. -

Sefii cultelor, precum si mitropolitii, arhiepiscopii, episcopii, superintendentii, administratorii-apostolici, vicarii-administrativi si altii, avand functiuni asemanatoare, alesi sau numiti in conformitate cu statutele de organizare ale cultelor respective, nu vor fi recunoscuti in functiune decat in baza aprobarii Prezidiului Marii Adunari Nationale, data prin decret, la propunerea Guvernului, in urma recomandarii ministrului cultelor.

Inainte de intrarea in functiune, toti acestia vor depune juramantul de credinta in fata ministrului cultelor.

Formula de juramant este urmatoarea:

"

Ca slujitor al lui Dumnezeu, ca om si ca cetatean,

Jur de a fi credincios Poporului si de a apara Republica Populara Romana, impotriva dusmanilor din afara si dinauntru;

Jur ca voiu respecta si voiu face sa se respecte de catre subalternii mei, legile Republicii Populare Romane;

Jur ca nu voiu ingadui subalternilor mei sa intreprinda si sa ia parte si nici eu nu voiu intreprinde si nu voiu lua parte la nici o actiune de natura a aduce atingere ordinei publice si integritatii Republicii Populare Romane.

Asa sa-mi ajute Dumnezeu!".

Aceasta formula de juramant este obligatorie si pentru conducatorii asociatiilor civile cu caracter religios prevazute la art. 18.

Ceilalti membri ai clerului apartinand diferitelor culte, cat si presedintii sau conducatorii comunitatilor locale, vor depune inainte de intrarea lor in functiune, in fata sefilor lor ierarhici juramantul de credinta dupa formula urmatoare:

"

Ca slujitor al lui Dumnezeu, ca om si ca cetatean,

Jur de a fi credincios Poporului si de a apara Republica Populara Romana impotriva dusmanilor din afara si dinauntru;

Jur a respecta legile Republicii Populare Romane si de a pastra secretul in serviciul oranduit de Stat.

Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"

Ceilalti functionari din serviciul cultelor religioase vor depune in fata autoritatilor competente de Stat, juramantul de credinta prevazut de art. 8 din Legea Nr. 363 din 30 Decembrie 1947 pentru constituirea Statului Roman in Republica Populara Romana.

Art. 22. -

Cultele religioase, cu organizatii eparhiale pot avea un numar de eparhii in raport cu numarul total al credinciosilor.

Pentru crearea si functionarea de eparhii, (dioceze, superintendente), se vor socoti in medie 750.000 de credinciosi de fiecare eparhie.

Delimitarea eparhiilor si repartizarea credinciosilor pe eparhii, se vor face de catre organele statutare ale cultului respectiv si se va confirma printr-un decret al Prezidiului Marii Adunari Nationale, la propunerea ministrului cultelor.

CAPITOLUL 3 Despre activitatea cultelor

Art. 23. -

Activitatea cultelor religioase recunoscute se va desfasura potrivit cu invatatura lor religioasa, cu statutul de organizare aprobat si in conformitate cu legile tarii si bunele moravuri.

Art. 24. -

Cultele religioase pot tine congrese sau adunari generale cu aprobarea Ministerului Cultelor, iar conferintele si consfatuirile locale (adunari eparhiale, protopopesti), cu aprobarea autoritatilor locale respective.

Art. 25. -

Ministerul Cultelor va putea suspenda orice hotariri, instructiuni sau ordonante, precum si orice ordin cu caracter administrativ-bisericesc, cultural, educativ, filantropic sau fundational, care ar contraveni statutelor de organizare ale cultului respectiv actelor de fundatiune, actelor de constituire, securitatii si ordinei publice sau bunelor moravuri.

Pastoralele si circularile de interes general vor fi comunicate in timp util Ministerului Cultelor.

Art. 26. -

Cultele pot intrebuinta, in manifestarile si activitatea lor interna, limba materna a credinciosilor.

Corespondenta cu Ministerul Cultelor se va face in limba romana.

Art. 27. -

La pomeniri, in legatura cu autoritatea suprema a Statului, care in mod obisnuit se fac cu ocazia diferitelor slujbe religioase, precum si la solemnitatile oficiale prevazute de legi si deciziuni, se vor intrebuinta numai formule aprobate, in prealabil, de Ministerul Cultelor. Cultele sunt tinute, de asemenea, sa nu intrebuinteze formule si expresii, in cartile de ritual, contrare legilor si bunelor moravuri.

CAPITOLUL 4 Despre patrimoniul cultelor religioase

Art. 28. -

Cultele religioase recunoscute sunt persoane juridice. Sunt persoane juridice si partile lor componente locale, care au numarul legal de membri prevazut de legea persoanelor juridice, precum si asezamintele, asociatiunile ordinele si congregatiunile prevazute in statutele lor de organizare, daca acestea din urma s-au conformat dispozitiunilor legii persoanelor juridice.

Art. 29. -

Bunurile mobile si imobile ale cultelor religioase, ale diferitelor parti constitutive, asezamintelor, asociatiunilor, ordinelor si congregatiunilor, vor fi inventariate de organele lor statutare.

Organele centrale ale cultelor religioase vor comunica toate datele cu privire la aceste inventare Ministerului Cultelor, pentru exercitarea dreptului de verificare si control.

Art. 30. -

Cultele religioase, diferitelor lor parti componente, asezamintele, asociatiunile, ordinele si congregatiunile vor avea bugete proprii, cu aratarea veniturilor si cheltuielilor.

Aceste bugete sunt supuse controlului Ministerului Cultelor.

Bugetele si gestiunilor organelor si instructiunilor centrale, ale centrelor eparhiale si ale asezamintelor lor, se aproba, se verifica si se descarca de Ministerului Cultelor.

Art. 31. -

Cheltuielile pentru intretinerea cultelor religioase si a nevoilor lor, pot fi acoperite si din contributiuni consimtite de credinciosi.

Art. 32. -

Subventiile acordate de Stat vor fi contabilizate si controlate, conform legii contabilitatii publice.

Art. 33. -

Contravenirea la legile care privesc ordinea democratica a Republicii Populare Romane poate atrage, in total sau in parte, retragerea subventiilor acordate de Stat. Deserventii cultelor, care au atitudini antidemocratice, vor putea fi inlaturati temporar sau definitiv de la salarizarea acordata de Stat.

Art. 34. -

Salarizarea personalului cultelor religioase se va face conform normelor generale in vigoare.

Art. 35. -

Institutia patronatului, privind bunuri patronale provenite de la persoane sau institutii private de orice categorie, ramane desfiintata.

Art. 36. -

Averea cultelor disparute sau a caror recunoastere a fost retrasa, apartine de drept Statului.

se încarcă...